Două cărți de Aneta Pioară/„Brândușe în amurg“ și „Crima de la Întorsura Buzăului“

   Proaspăt laureată a Festivalului ,,Vrancea Literară”, râmniceanca Aneta Pioară, a publicat, în 2014,  un volum de versuri, ,,Brândușe în amurg”, și unul de teatru , ,,Crima de la Întorsura Buzăului”, ambele apărute la Editura ,,Rafet”. Versurile autoarei, majoritatea concepute în prozodie clasică, au o sinceritate sinugicașă, mai ales atunci când poeta pune punctual sub ,,i”, cum procedează în poemul-invectivă ,,Avangarda din ziare”, din care cităm finalul: ,,Unele scrâșnesc de ură/altele aduc bravură /Propoziții de ta­lent/Consemnat la obiect/Cu talent ostantativ/Știrile așa s-au scris/Presă șchioapă și sluțită/Românie fericită”. Din prima parte a poeziei, rezultă că poeta decupează părți din ziare, din ,,presa de scandal”, dar și ,,din cea locală/care e mult mai banală”, după care, le aruncă într-un rucsac și: ,,Peste o lună-ncep să trag/ Câte una, câte una/Și le pun apoi cununa”. Nu, nu e vorba de curentul literar Dada, ci de un experiment poetic ori­ginal, ,,Nu&Nu”, am zice noi, al Anetei Pioară. În rest, volumul acesteia se definește printr-o versificație acceptabilă.

   Al doilea volum, ,,Crima de la Întorsura Buzăului”, conține trei piese ultrascurte  (,,Blestemul fericirii”, ,,Hai la vot” și ,,Inelul de logodnă”), girate , într-o prefață ­ge­neroasă, de Dumitru Istrate Rușețeanu: ,,În spațiul buzoian, autoarea este singura femeie care se încumetă să urce pe bulgărele spiritual până în vârful Cunoașterii”. Am citit textile respective cu răbdarea cuvenită față de o doamnă, care ne-a oferit, din tot sufletul, cele două cărți.  Dacă versurile sunt cum sunt, în schimb, cele trei piese de teatru, așa cum remarcă și prefațatorul, ,,pot fi adaptate cu ușurință pentru teatru radiofonic”.