Devenit „orașul farmaciilor, al second hand-urilor și al caselor de pariuri“, Buzăul rămâne, în arhive și în amintirea celor mai în vârstă, locul vechilor comercianți din Strada Târgului, al caselor cu arhitectură deosebită și al oamenilor care au excelat în diverse domenii de activitate.
OPINIA vă propune, în colaborare cu istoricul Valeriu Nicolescu și pagina de Facebook „Buzăul vechi”, o rubrică permanentă sub forma unei incursiuni în istoria locală, o comparație a Buzăului din trecut cu cel de astăzi.
(sursa fotografiilor: • colecția OPINIA • Valeriu Nicolescu • Gabriel Petre • Buzaul Vechi • colecția Aurelia Sprînceană, via Dorian Luparu (imagini de la sistematizarea anilor ‘60) • colecția Alexandru Miriță, via Andrei Daniel (imagini de la mijloc de anii ‘40 cu soldați naziști și Piața Daciei veche) • Doru Drăgoi (imagini anii ‘70 Cuza Vodă și blocurile Romarta în construcție) • Ovidiu Nica (Casa Pionerilor și imagini cu zona rondului Episcopiei la sistematizarea din anii ‘80)
„Imaginea din anul 1938 redă actuala Piață „Avocat Stan Săraru“ (primarul liberal în mandatul în care s-a construit în anii 1935-1936), cu parcul din fața bisericii „Sf. Îngeri“. Se văd restaurantul, numit mai târziu „Dealul Zorilor“, clădirea donată de Tase și Sița Drăgan, fostă președinte al Filialei Buzău a Societății Naționale Ortodoxe a Femeilor Române, pentru școala primară a societății (după demolare s-a amenajat o parte a pieției B ‘90), tot ei înființând și Liceul Ortodox de Fete, în localul unde acum funcționează Direcția Agricolă. Se mai văd un debit de țigări (CAM), o prăvălie, în continuare fiind, până la demolările din anii ‘80, locuințe și alte prăvălii, până la colțul din strada Unirii unde, în ultimii ani, înainte de demolare, a funcționat un magazin de pâine și produse de panificație. În spate se vede clădirea actualului Colegiu Național „Mihai Eminescu“ (la 10 decembrie 1925 s-a pus piatra fundamentală, construcția realizându-se pe parcursul mai multor ani)“, spune istoricul Valeriu Nicolescu.