Patronii turci ai brutăriei de pe Bulevardul Bălcescu, care au fost ridicați de procurorii DIICOT în urmă cu aproape doi ani, acuzați de comiterea unor infracțiuni economice grave prin care au produs un prejudiciu estimat de anchetatori la 18 milioane de euro, amenință că vor intra în greva foamei. Însoțiți de câțiva angajați, ei au protestat față de modul în care decurge urmărirea penală în dosarul în care sunt inculpați pentru „delapidare cu consecințe deosebit de grave, spălare de bani, evaziune fiscală și fals în evidențele contabile“.
Practic, ei reclamă faptul că instanța de judecată le prelungește periodic măsura preventivă a controlului judiciar, iar pe două dinte ordonanțe apar semnături diferite, în dreptul procurorului. „În august, acum, procurorul-șef era în concediu. Vreau să știu, în timpul concediului, cine a semnat hârtia aceea? El a declarat că nu este semnătura lui. A cui e? Cine-i permite să semneze în locul lui? A semnat prelungirea controlului judiciar două luni. Noi avem două semnături diferite“, a spus Merkit Ali Ekerm.
În plus, susțin protestatarii, persoana desemnată să efectueze expertiza financiar-contabilă a afacerilor prin care s-a cauzat prejudiciul, s-ar afla în stare de incompatibilitate, fiind angajat la o firmă concurentă. „Nu ne-a dat voie să conducem afacerea ca director. Una a falimentat, a doua a cerut insolvența și nu știm ce să facem. Plus, procurorului i-am cerut expert contabil. Dacă am greșit, sunt aici, fac pușcărie. Nu plec nicăieri. De ce a venit expert contabil de la o firmă concurentă?“, a mai spus Merkit Ali Ekerm.
Destructurarea rețelei de evazioniști turci, care au comis, într-o perioadă de nici patru ani, o fraudă de aproximativ 18 milioane de euro în dauna statului român, a fost o operațiune din categoria celor „speciale“. De aceea au fost angrenate nu doar Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Crimă Organizată și Terorism (DIICOT), ci și servicii secrete ale României, Turciei și ale unor țări ale Europei de Vest. Surse bine documentate ne-au dezvăluit faptul că întreaga tevatură a fost pornită de serviciile secrete turce, care au luat urma sumelor provenite din „evaziunea fiscală cu pâine“ din România și i-ar fi identificat pe beneficiarii finali ai „valizelor cu bani“ scoase din țară ca fiind membri ai Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK), organizație pe care Turcia, SUA și multe state europene o consideră o grupare teroristă. Urmând firul invers, anchetatorii români, căror li s-ar fi cerut în mod expres, inclusiv pe cale diplomatică, destructurarea rețelei, au ajuns la cei șase turci arestați de judecătorii Tribunalului Buzău.
Șase milioane euro plecau anual către Turcia, Suedia și Germania
În afacere erau implicați și cetățenii turci care dețin brutăria de pe bulevardul Nicolae Bălcescu și o moară de cereale la Ulmeni, rețeaua având ramificații și în alte județe, precum și în afara țării, acolo unde erau direcționați banii rezultați în urma operațiunilor ilicite. Împotriva a 37 de membri ai rețelei a fost pusă în mișcare acțiunea penală, iar procurorii DIICOT, împreună cu polițiștii și jandarmii, au efectuat 45 de percheziții în mai multe județe din țară, printre care și Buzăul. În urma descinderilor, nu mai puțin de 60 de persoane au fost aduse pentru audieri la sediul Biroului Teritorial Buzău al DIICOT, ulterior 17 suspecți fiind reținuți. Aceștia au fost prezentați instanței, împotriva a șase dintre ei fiind emise mandate de arestare preventivă pentru o perioadă de 29 de zile. Este vorba de cetățeni turci, care se pare că erau capii rețelei, coordonând toate operațiunile ilegale comise în mod repetat din anul 2009.
Reamintim că membrii grupării în cauză au achiziționat cantități mari de grâu de la producători din Buzău, Brăila, Giurgiu, Argeș, Ilfov, Covasna, Ialomița și Arad, pe care apoi le-au procesat, iar produsele de panificație produse din făina astfel obținută le-au comercializat fără a întocmi documente sau făcând acte inexacte, în care erau trecute cantități mult mai mici decât cele reale. În unele situații, documentele pentru grâul achiziționat erau întocmite pe numele altor persoane fizice sau juridice decât furnizorii reali. Banii obținuți prin sustragerea de la plata taxelor către buget erau însușiți de cetățenii turci, care aveau oameni și în afara granițelor țării, cărora le redirecționau sumele respective. Astfel, anual, circa șase milioane de euro proveniți din evaziune luau calea Turciei, Suediei și Germaniei, valoarea totală a prejudiciului fiind estimată la 18 milioane de euro.
Finanțare din trafic de arme și droguri
Partidul Muncitorilor din Kurdistan (Parti Karkerani Kurdistan), prescurtat PKK, este o organizație separatistă kurdă, care luptă pentru independența teritorială a kurzilor în Turcia, în vederea creării unui Kurdistan independent. Turcia, împreună cu Statele Unite ale Americii și multe alte state europene, consideră PKK o grupare teroristă și refuză orice negocieri în vederea soluționării problemei kurde.
Un raport al Statului Major al armatei turce, întocmit pe baza informațiilor furnizate de unitățile de spionaj, afirmă că Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK), organizație considerată teroristă, continuă să obțină finanțare prin intermediul unor asociații care activează inclusiv în România. Potrivit presei turce, raportul Statului Major al armatei turce, redactat pe baza informațiilor furnizate de unitățile de spionaj, dezvăluie ca PKK obține finanțare prin intermediul câtorva asociații cu sediul în Germania, Austria, Spania, Belgia, Grecia, Statele Unite, Finlanda, Danemarca, România, Rusia, Irlanda, Suedia, Norvegia, Italia și Marea Britanie. Deși în unele dintre aceste state PKK este considerată organizație teroristă și scoasă în afara legii, separatiștii kurzi achiziționează arme folosind fondurile de la asociații stabilite în aceste țări și administrează alocarea resurselor financiare, care se ridică la 300 de milioane de dolari. Raportul conține dovezi ale implicării PKK în traficul cu arme și droguri, subliniind ca PKK a început recent să opereze în regiunea Caucazului. Traficul cu droguri este intens în țările scandinave, cunoscute ca fiind centre ale drogurilor, precizează raportul, citat de „Journal of Turkish Weekly“ și „Today’s Zaman“.