„Spectatorul condamnat la moarte“ / Spectacol de teatru în fostul penitenciar de la Rm. Sărat

de

   Eveniment inedit, miercuri seară, în incinta fostului Penitenciar de la Rm. Sărat. Piesa de teatru „Spectatorul condamnat la moarte“ de Matei Vișniec a fost pusă în scenă în locul considerat una dintre temnițele cele mai de temut ale României, care a  măcinat sănătatea și viețile fruntașilor politici ai perioadei interbelice, culminând cu regimul de exterminare din perioada comunistă.

   Spectacolul a fost susținut în cadrul celei de a IX-a ediții a Universității de Vară de la Râmnicu Sărat, organizată de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc, cu sprijinul Fundației Konrad Adenauer.

   „Spectatorul condamnat la moarte“, în regia lui Cristian Bajora, i-a avut în distribuție pe Ștefan Nistor, Alex Stanciu, Alexandru Floroiu, Maria Popovici, Florin Frățilă, Anisa Lupu, Eduard Volff, Eduard Ciobănescu și Laura Marin. Spectacolul este o parodie amară la adresa justiției de tip stalinist. O instanță neîndurătoare, care nu ține seama de nevinovăția celui acuzat, astfel încât orice nevinovat poate deveni victimă, des­coperindu-i-se greșeli acolo unde ele nu există. Astfel, procesul unui criminal ascunde, de fapt, punerea sub judecată a publicului. Spectatorul este vinovat pentru că rămâne impasibil în fața propunerii regizorului, actorilor și, în ultimă instanță, a autorului.

Prima școală dedicată studierii comunismului

   Universitatea de Vară de la Râmnicu Sărat este prima școală de vară din România dedicată studierii sistemului represiv comunist adresată mediului universitar. Cea de-a noua  ediție își propune să ana­li­zeze modalitățile de rememorare sub raport istoric și biografic a perioadei 1945-1989. Întrucât efectele acestei perioade sunt încă resimțite la nivelul societății românești, o mai bună cunoaștere a trecutului recent poate ajuta la aprofundarea înțelegerii realităților prezente. Anul acesta, la Universitatea de Vară de la Râmnicu Sărat participă 25 de tineri cu vârste cuprinse între 19 și 27 de ani din ciclurile licențial, masteral sau doctoral de la facultățile de Istorie, Fi­lo­sofie, Științe Politice, Socio­logie, Jurnalism, Litere, Drept, Teologie din Universitățile din România și Republica Mol­dova. Studenții au oportunitatea de a participa la dezbateri și de a asista la prezentări pe diferite teme din perioada comunistă, susținute de re­prezentanți ai IICCMER, experți străini, istorici și cercetători în domeniul comunismului și post-comunismului românesc și est-european.

   Construirea penitenciarului de la Rm. Sărat s-a făcut începând cu anul 1899. Un eveniment istoric important care a avut loc în acest penitenciar a fost cel din 1938, când au fost încarcerați capi ai legio­narilor, printre care s-a numă­rat și Corneliu Zelea Codrea­nu. În noaptea de 29-30 no­iembrie 1938, aceștia au fot luați sub pretextul mutării la Jilava, dar în apropiere de Pădurea Făcă­bești au fost uciși la ordinul regelui Carol al II-lea. S-a motivat că au încercat să evadeze. În interiorul penitenciarului au fost împușcați, la 21-22 septembrie 1939, membrii câtorva comandouri legionare, care au fost ulterior îngropați în cimitirul orașului.
   După 1945, aici au fost închiși membri ai Guvernului Ion Antonescu, generali ai armatei, fruntași P.N.Ț. Dintre ei amintim: gen. Dobre Dumitru, gen. Constantin Pantazi, gen Gheorghe Jienescu, gen. Nicolae Stoenescu, contraamiralul Horia Macellariu, Ion Petrovici, Victor Pogo­neanu, Titel Petrescu, Ion Mihalache, Corneliu Coposu, Ion Diaconescu și mulți alții care au suferit din cauza prigoanei comuniste.
   Închisoarea de la Râmnicu Sărat, denumită „pușcăria izo­lării totale“ sau „închisoarea tăcerii“, a fost una dintre cele mai dure închisori comuniste. În perioada 1956-1963, penitenciarul a fost condus de buzoianul Alexandru Vișinescu, cel care a fost condamnat de curând, în primă instanță, la 20 de ani de închisoare, în dosarul în care este acuzat de crime împotriva umanității pentru activitatea desfășurată la Rm. Sărat.