Devenit „orașul farmaciilor,![]()
al second hand-urilor și al caselor de pariuri”, Buzăul rămâne, în arhive și în amintirea celor mai în vârstă, locul vechilor comercianți din Strada Târgului, al caselor cu arhitectură deosebită și al oamenilor care au excelat în diverse domenii de activitate.
OPINIA vă propune, în colaborare cu istoricul Valeriu Nicolescu și pagina de Facebook „Buzaul vechi”, o rubrică permanentă (în fiecare miercuri și joi) sub forma unei incursiuni în istoria locală, o comparație a Buzăului din trecut cu cel de astăzi.
(sursa fotografiilor: • colecția OPINIA • Valeriu Nicolescu • Gabriel Petre • Buzaul Vechi • colecția Aurelia Sprînceană, via Dorian Luparu (imagini de la sistematizarea anilor ‘60) • colecția Alexandru Miriță, via Andrei Daniel (imagini de la mijloc de anii ‘40 cu soldați naziști și Piața Daciei veche) • Doru Drăgoi (imagini anii ‘1970 Cuza Voda și blocurile Romarta în construcție) • Ovidiu Nica (Casa Pionerilor și imagini cu zona rondului Episcopiei la sistematizarea din anii ‘80)
„Imaginea este surprinsă dinspre strada Obor, în partea stângă fiind imobilul, schimbat față de felul cum arăta în perioada interbelică, a restaurantului Pomul Verde, numit așa deoarece era în apropiere un copac bătrân (a fost botezat mai apoi Vânătorul, – o vreme s-a încercat și sistemul de „mandatare”, unul din întreprinzătorii restaurantului fiind Profiriu, iar pe strada Obor, localul lui Nelu Bucureșteanu). În spate, spre strada Bistriței, era imobilul unde a locuit cu chirie și profesorul de limba latină de la Liceul B.P.Hasdeu – Mușat Panait și, peste strada Bistriței, imobilele existente și astăzi, cel de pe colț unde au fost birouri ale RER, locuința cu atelierul mecanic al familiei Costică Râmniceanu, imobilul fostului Sanatoriu TBC Ionescu-Putna, unde din 1957 și până în 1975, când s-a mutat în noul sediu de pe b-dul Nicolae Bălcescu, a fost Filiala Buzău a Arhivelor Statului. Complexul Nae Iordache, cu fostul hotel (inaugurat în anul 1921), farmacie, brutărie (în funcțiune din 1916, naționalizată în 1949, de acum Brutăria nr. 1 Buzău) și spațiul în care a funcționat Restaurantul Furnica. După demolare, aici s-a amenajat, în două etape, parcul existent astăzi. În partea dreaptă, mai exista „salba” de foste prăvălii, la data fotografierii aici fiind diverse mici centre comerciale, un „studio” foto al cooperației meșteșugărești, locuințe în spate, iar în capăt, la intersecția cu strada Transilvaniei, era o stație de produse petrolifere (gaz lampant, neofalină etc.)”, a declarat istoricul Valeriu Nicolescu.
