Devenit „orașul farmaciilor, al second hand-urilor și al caselor de pariuri”, Buzăul rămâne, în arhive și în amintirea celor mai în vârstă, locul vechilor comercianți din Strada Târgului, al caselor cu arhitectură deosebită și al oamenilor care au excelat în diverse domenii de activitate. OPINIA vă propune, în colaborare cu istoricul Valeriu Nicolescu și pagina de Facebook „Buzaul vechi”, o rubrică permanentă (în fiecare miercuri și joi) sub forma unei incursiuni în istoria locală, o comparație a Buzăului din trecut cu cel de astăzi.
(sursa fotografiilor: • colecția OPINIA • Valeriu Nicolescu • Gabriel Petre • Buzaul Vechi • colecția Aurelia Sprînceană, via Dorian Luparu (imagini de la sistematizarea anilor ‘60) • colecția Alexandru Miriță, via Andrei Daniel (imagini de la mijloc de anii ‘40 cu soldați naziști și Piața Daciei veche) • Doru Drăgoi (imagini anii ‘1970 Cuza Voda și blocurile Romarta în construcție) • Ovidiu Nica (Casa Pionerilor și imagini cu zona rondului Episcopiei la sistematizarea din anii ‘80)
„Imaginea este din anul 1981, fiind surprinsă pe Strada Unirii (fostă Carol al II-lea, ![]()
spre a o deosebi de Carol I, azi Independenței), în perimetrul către unitățile militare, pe partea stângă, la capăt fiind anterior un acostament pentru stația de autobuz și o stație Peco. În imagine se observă și nelipsitele macarale, având în vedere regimul de înălțime al construcțiilor; în fundal, turlele bisericii Eroi (la 6 ianuarie 1926, s-a constituit un Comitet de inițiativă sub conducerea generalilor Traian Epure, Benone Anastasiu, soțiile generalilor Leon Gavriliu și Traian Epure și căpitanul-preot Matei Popescu, ce avea ca scop strângerea de fonduri pentru construirea unei biserici în memoria eroilor din primul război mondial; piatra de temelie s-a pus la 4 iulie 1927 și s-a sfințit la 25 martie 1929; la intrare s-a fixat o placă de marmură cu numele a 220 eroi căzuți în 1916-1918); de o parte și alta, grămezi de piatră cubică dislocate de pe stradă, în loc, după terminarea construcțiilor, traseul străzii și trotuarele fiind asfaltate”, declară istoricul Valeriu Nicolescu.
