OPINIA vă propune, în colaborare cu istoricul Valeriu Nicolescu și pagina de Facebook „Buzaul vechi”, o rubrică permanentă (în fiecare miercuri și joi) sub forma unei incursiuni în istoria locală, o comparație a Buzăului din trecut cu cel de astăzi.
(sursa fotografiilor: • colecția OPINIA • Valeriu Nicolescu • Gabriel Petre • Buzaul Vechi • colecția Aurelia Sprînceană, via Dorian Luparu (imagini de la sistematizarea anilor ‘60) • colecția Alexandru Miriță, via Andrei Daniel (imagini de la mijloc de anii ‘40 cu soldați naziști și Piața Daciei veche)
• Doru Drăgoi (imagini anii ‘1970 Cuza Voda și blocurile Romarta în construcție) • Ovidiu Nica (Casa Pionerilor și imagini cu zona rondului Episcopiei la sistematizarea din anii ‘80)
„Imaginea surprinde parcul din zona unde este acum Platoul Dacia, pe locul unde fusese patrulaterul de construcții, cu prăvălii la parter și locuințe la etaj, între ele cu o imensă curte interioară. În dreapta, strada ce unea Piața Dacia cu zona Episcopiei, traversată de strada Ana Ipătescu, ce trecea prin spatele Palatului. În fundal, turlele bisericii episcopale, imobilul fostului Sanatoriu TBC Ionescu-Putna unde, la acea dată, funcționa Filiala Buzău a Arhivelor Statului; proprietatea maistrului Cristici, care confecționa cavouri, mutat apoi pe strada Războieni (acum un cabinet stomatologic), proprietatea familiei Simion, parțial refăcută și în posesia moștenitorilor, parțial vândută, acum un birou notarial; pe colțul cu strada Cuza Vodă, un magazin, apoi o patiserie, o simigerie (vizibilă în prim plan în altă imagine), imobilul unde a funcționat o vreme cantina Sfatului Popular al orașului, o frizerie, o lustragerie și altele”, declară istoricul Valeriu Nicolescu.
Iată și o scurtă „istorie” a perimetrului cunoscut ca Piața Dacia, oferită de istoricul buzoian:
-în anul 1868 s-a înființat în strada Târgului, Librăria Alessandru Georgescu, din 1896 proprietar Manole Avram, între 1918 și 7 decembrie 1948 (naționalizare), fiind în Piața Dacia;
-în anul 1898, s-a dispus desființarea fântânilor din Piața Dacia și transformarea lor cu apă de la conducte, din magistrala de aducțiune instalată în 1897, pe traseul actualului bulevard Nicolae Bălcescu, cu o ramificație și spre Piața Dacia, strada Banului (Bistriței-n.n.), Liceul „Al. Hasdeu”;
– la 17 mai 1911, s-a inaugurat Hotelul „Dacia”, proprietar Sapes Pascu; la 27 noiembrie 1912, s-a înscris la Tribunal hotelul proprietatea Constantin Ion Bădescu din Piața Dacia;
– la 20 mai 1922, s-a deschis Librăria „Cultura”, Piața Dacia, Constantin Movileanu;
– la 13 iulie 1923, s-a deschis Drogheria George Georgescu, Piața Dacia 33;
– în anul 1936, se începe construcția Băii comunale (1936-1938, inaugurată oficial la 17 februarie 1940;
– la 14 februarie s-a dat o ordonanță prin care s-a interzis funcționarea altei băi în cuprinsul orașului), pe un teren din Piața Dacia nr. 2, ocupat de câteva prăvălii proprietatea Spitalului „Gârlași”, expropriate la 25 martie 1936;
– planurile au fost întocmite de arhitectul Duiliu Marcu din București, lucrările fiind supravegheate benevol de Dimitrie Glodeanu și ing. Al. Georgescu;
– au fost întrerupte la sfârșitul anului 1939, suma cheltuită fiind de 3.662.750 lei;
– prin decizia 9645/3 iulie 1939 se contractase un împrumut de 800.000 lei, rambursabil în 6 ani, tocmai pentru terminarea lucrărilor de construcție;
– Piața Dacia – (cu acest nume de la 1 martie 1879, fostă Piața {apcaliu, Piața Spitalului, Piața Dașu), în zona centrală, între străzile Cuza Vodă (Târgului), Ion Băieșu și Aleea Trandafirilor; în 1925 și 1936 era între străzile Târgului (Cuza Vodă), Carol I (Independenței), Alexandru Averescu (Pompiliu {tefu, fostă Curcanilor), Emil Teodoru (Tudor Vladimirescu), Nae Stănescu (Bistriței), Tudorache Teodorescu (la 1 martie 1879 s-a numea Stradela, cu acest nume de la 31 iulie 1930, fiind între Piața Daciei și strada Nae Stănescu;
– obiective: Magazinele „Dacia” (1975) și Romarta (1981), Cinematograful „Dacia” (inaugurat la 16 iunie 1981), Hotelul „Pietroasa” (1972-1975).
– în trecut, în timp, aici au funcționat: magazinul de lenjerie I. Schwartz, Drogheria „Flora Carpaților”, patron George Georgescu; magazinul „Florăria Română”, pielăria „La ucenicul cizmar” (Moritz Katz); magazinul Ion Tomescu; Terasa „Dacia”, Librăria Manole Avram; Librăria Școalelor; Librăria „Cultura” frații Movileanu; Frizeria „Figaro”; magazinul de pielărie Isac I. Solomon; atelierul Ștefan Stotzky; bodega Alexandru Tunaru; magazinul de blănuri „La ursul de Dorna”, Costică Vlădescu; Foto „Rembrandt”, C. Stănescu, lângă Comenduirea Pieței; bodega și șuncăria Emil Vermeulen; magazinul proprietatea Ștefan și Aurel Stotzki (mașini de cusut „Goricke” și biciclete „Opel”, și cu atelier mecanic); bijuteria și ceasornicăria „Dacia”, Isidor Meyer; magazinul de galanterie „Vulturul de Aur” (nr. 5), Andronescu & Robovici; magazinul general Sava Ivanovici; Autogarajul „Dacia”, Alexandru Stoicescu; Cuțităria și tocilăria „Madotto” (nr. 10, vis-a-vis de Hotelul „Dacia”, mutată apoi în Pasajul Vâlcu unde a funcționat până la demolarea clădirilor din zonă pentru construirea Magazinului „Dacia”); depozitul de vinuri Ilie Dobrescu; „Coramin”, reprezentanța firmei Hervester Internațional pentru comercializarea tractoarelor M. Cormick Deering; magazinul de blănuri și pălării din pai „Blănăria rusească”, Costică Dumitrescu; Șuncăria Binder & Fiul, în fosta casă Livovschi; atelierul de cizmărie „Pantoful de aur”; restaurantul, bodega și berăria Gh. Manolescu, în fostul local Netezeanu; atelierul de pielărie „Expresul”, mutat în aprilie 1928 din strada General Averescu (Păcii) în localul fostului atelier de tocilărie „Madotto”; reprezentanța S.A.R. de Asigurare Generală „Înlesnirea” din Târgoviște, înființată în 1928, Moritz Sechter.
| Palatul Comunal, așa cum arăta după incendiul |