În ultimul timp, ne este dat să auzim tot mai des despre diverse metode menite a proteja mediul, semn că planeta trage un semnal de alarmă asupra gradului de poluare cu care este nevoită să se confrunte. Faptul că planeta noastră are resurse limitate și că societățile consumă din ce în ce mai multe produse, consum care duce la generarea unor cantități imense de deșeuri, nu este un aspect necunoscut. Ba, dimpotrivă, mass-media, companiile și oamenii sunt „bombardați“ cu informații care fac referire la reducerea consumului de energie, de apă și, nu în ultimul rând, la colectarea selectivă a deșeurilor.
De un an și jumătate, orașul nostru este și el „asaltat“ de astfel de informații, de preocupările firmei de salubritate de a face din Buzău un municipiu implicat în mod activ în colectarea selectivă a deșeurilor. Se pare, însă, că protecția mediului este, pentru unii, o noțiune mai mult teoretică decât practică, iar de aici rezidă și nevoia conturării unei legislații în domeniu, care să creeze cadrul legal în care trebuie să se înscrie atât operatoriii de salubritate, cât și cetățenii. Dincolo de nevoia globală de a adopta sisteme care să permită planetei să respire, există o nevoie de aplicare a unor modele de bună practică existente în vecinătatea noastră, în statele Uniunii Europene!
Europa ne avertizează, și nu este pentru prima oară când România este somată, ca stat european, să-și armonizeze legislația națională cu cea a Uniunii. Astfel, directivele Uniunii Europene legate de protecția mediului au fost transpuse și în legislația românească, astfel încât întregul fenomen de colectare selectivă să fie reglementat de legi naționale aplicabile tuturor jucătorilor de pe această piață.
Și acum ajungem la problema esențială: ce obligații și ce drepturi avem și, mai mult, ce riscăm dacă nu respectăm legea salubrizării? Avem dreptul la un mediu curat, asta este clar, dar ce facem pentru a-l avea într-adevăr curat? Oare trebuie să curețe altcineva în urma sau în locul nostru? Avem obligația morală de a lăsa urmașilor noștri un mediu cel puțin la fel de curat, dar avem și obligații impuse de lege. Orice lege prevede și sancțiuni, respectiv aplicarea de măsuri contravenționale pentru încălcarea dispozițiilor ei; așa că, surprinzător sau nu, legiuitorii au introdus în legea salubrizării și amenzi pentru cei care nu o respectă. Prin urmare, și această lege se comportă ca orice alt act normativ: o încalci, răspunzi!
Și, pentru o mai clară informare, dorim să oferim cetățenilor posibilitatea de a lua cunoștință de prevederile articolului din Legea 101/2006 care indică, în mod expres, sancțiunile pentru cei care nu doresc, din varii motive, să colecteze selectiv deșeurile: „Membrii comunităților publice locale, persoane fizice sau juridice, au, în calitatea lor de utilizatori direcți sau indirecți ai serviciului de salubrizare, printre obligații, și aceea de a asigura precolectarea separată, în recipientele asigurate de operatorul serviciului, a deșeurilor pe care le-a generat în propria gospodărie sau ca urmare a activității lucrative pe care o desfășoară“ (art. 24, alin. 6, lit. d).
Nerespectarea dispozițiilor legale menționate mai sus va atrage aplicarea unor sancțiuni, precum cele prevăzute de art. 30, alin. 2 indice 4 din Legea nr. 101/2006, respectiv amendă de la 100 la 300 lei pentru încălcarea dispozițiilor art. 24, alin. 6, lit. d și ale art. 61, alin.1, lit. a din Legea 211/2011, precum și amendă de la 1.000 lei până la 2.000 lei, pentru persoanele fizice, și de la 20.000 lei la 40.000 lei pentru persoanele juridice, amenzi aplicabile pentru încălcarea art. 14, alin.1 din aceeași lege.