OPINIA continuă monitorizarea activității parlamentarilor buzoieni, după criteriile de apreciere a activității puse la îndemâna oricui, pe cale oficială, pe site-urile Senatului, respectiv Camerei Deputaților: inițiative legislative, întrebări și interpelări, luări de cuvânt în plen și luări de cuvânt în ședințele Birourilor Permanente ale Camerei Deputaților și Senatului.
În săptămâna 25-31 mai, doi senatori și doi deputați buzoieni nu au avut vreun fel de activitate parlamentară conform criteriilor de apreciere enunțate mai sus. Aceștia sunt deputații Eugen Nicolicea (UNPR) și Adrian Mocanu (PSD), cărora li se adaugă senatorii PSD Eugen Teodorovici și Victor Mocanu. De notat că luările de cuvânt ale deputatului Marcel Ciolacu din plenul Camerei Deputaților din 25 și 27 mai au legătură cu calitatea sa de secretar al acesteia, nu cu aceea de parlamentar de Buzău.
Deputații PNL Cezar Preda și Erland Cocei se numără printre inițiatorii proiectului pentru completarea Legii privind siguranța națională a României nr. 51/29 iulie 1991, proiect depus pe 27 mai, pe care îl puteți găsi AICI.
,,Pădurea este un bun național, modul în care avem grijă sau nu de ea afectează întreaga societate. Din păcate, domeniul silvic este unul în care ilegalitățile și abuzurile s-au acumulat an după an. Tăierile ilegale și defrișările masive sunt principalele probleme, care s-au perpetuat în absența unor reglementări legale clare și actualizate, precum și prin complicitatea și iresponsabilitatea celor care ar fi trebuie să protejeze pădurea și să aplice legea. Potrivit Curții de Conturi, valoarea tăierilor ilegale raportate în urma controalelor se ridică la 5 miliarde euro, cifră care, în realitate, este și mai mare, capacitatea de control în acest sector fiind ea însăși limitată. În ultimii 8 ani, s-a tăiat ilegal de două ori mai mult decât s-a putut regenera sau împăduri, iar această proporție este numai partea de tăiere ilegală care a putut fi cuantificată. S-au încercat măsuri de stopare prin activități de control, care însă și-au demonstrat ineficiența. Curtea de Conturi vorbește chiar despre încurajarea și perpetuarea infracțiunilor la regimul silvic, respectiv tăieri și comercializări ilegale de lemn. Considerăm necesară completarea articolului 3 și introducerea, ca amenințare la adresa siguranței naționale a României, a defrișărior ilegale pe suprafețe mai mari de un hectar, reducerii fără aprobări legale a consistenței unui arboret, cu mai mult de 50% față de prevederile amenajamentului silvic în vigoare, precum și tăierea pădurilor de strictă protecție din zona lucrărilor hidrotehnice, a lacurilor de acumulare, a captărilor de alimentare cu apă, de pe pante cu înclinare mai mare de 30%, a obiectibvelor strategice.
Consecințele acestor tăieri ilegale sunt extrem de îngrijorătoare: afectarea stării de sănătate a populației, boli respiratorii, în special în rândul copiilor și adulților; inundații, colmatarea lacurilor de acumulare, alunecări de teren, risc crescut de calamități naturale, care au însemnat pierderi de bunuri materiale sau chiar de vieți omenești – pe de-o parte, direct, prin păgubirea statului în urma tăierilor ilegale, pe de altă parte, indirect, prin cheltuielile aferente limitării efectelor inundațiilor. Potrivit estimărilor, costuile pentru diminuarea riscului de inundații pentru anii următori se ridică la circa 17 miliarde de euro. Așadar, în timp ce unii au făcut profit de pe urma tăierilor ilegale, alții s-au îmbolnăvit, alții și-au pierdut bunurile și casele în inundații, iar bugetul public rezultat din taxele și impozitele plătite de fiecare cetățean a fost păgubit.
Introducerea tăierilor ilegale printre vulnerabilitățiile la adresa siguranței naționale înseamnă că instituții ale statului cu responsabiltăți privind siguranța națională, precum Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Apărării Naționale, Serviciul Român de Informații, vor putea interveni, alături de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, pentru realizarea securității naționale și reducerea corupției din sistem și pentru reducerea jafului cu care ne confruntăm. Prin urmare, includerea unei astfel de mențiuni în Legea privind siguranța națională înseamnă o responsabilizare mai mare a instituțiilor statului cu atribuții în domeniu, fiind necesare, mai mult ca niciodată, adoptarea unor măsuri drastice”, se arată în expunerea de motive a inițiatorilor, pe care o puteți găsi AICI.