Deputaţii jurişti au amânat, marți, cu zece voturi „pentru” şi şapte „împotrivă”, dezbaterea proiectului care scoate din lege fapta de conflict de interes. Proiectul legii de modificare a Codului Penal, iniţiat de deputatul PSD Ciprian Nica, care ar permite funcţionarilor publici chiar și să-şi angajeze rudele până la gradul II inclusiv fără ca acest lucru să fie considerat conflict de interese, deja a fost adoptat tacit, de către Senatul României, la 25 martie.
Propunerea legislativă pentru modificarea art. 301 şi art. 308 din Legea nr. 286/2009 privind Codul Penal intră în dezbaterea Camerei Deputaţilor, în calitate de cameră decizională. Potrivit Codului Penal, „fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, a îndeplinit un act ori a participat la luarea unei decizii prin care s-a obţinut, direct sau indirect, un folos patrimonial, pentru sine, pentru soţul său, pentru o rudă ori pentru un afin până la gradul II inclusiv sau pentru o altă persoană cu care s-a aflat în raporturi comerciale ori de muncă în ultimii 5 ani sau din partea căreia a beneficiat ori beneficiază de foloase de orice natură, se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică. (2) Dispoziţiile alin. (1) nu se aplică în cazul emiterii, aprobării sau adoptării actelor normative”.
Proiectul de lege adoptat tacit de către Senat modifică două alineate fundamentale. Denumirea de „conflict de interese” dispare şi se înlocuieşte cu „fapta funcţiei pentru favorizarea unei persoane”. „Dispoziţiile alin. (1) nu se aplică în cazurile în care actul sau decizia se referă la următoarele situaţii: emiterea, aprobarea sau adoptarea actelor normative; ocuparea de către o persoană a unei funcţii indiferent în ce modalitate şi sub ce formă se realizează aceasta; exercitarea atribuţiilor de serviciu privind acordarea către subalterni a drepturilor legale ale acestora”, se arată în alineatul 2 al proiectului de lege.
Pe de-o parte, noţiunea de conflict de interese dispare, pe de altă parte, deputaţii au grijă ca cei aflaţi în conflict de interese, potrivit legii actuale, să nu răspundă penal în anumite situaţii care le convin. Vezi aici proiectul de lege și expunerea de motive.
Agenția Națională de Integritate, fără atribuţii
Una dintre situaţii ar fi angajarea rudelor la cabinetul parlamentar sau în Primărie, în cazul aleşilor locali. O parte din situaţiile avute în vedere de art. 302, alineatul 2, sunt interzise de lege, deoarece constituie cazuri în care persoana care are calitatea de funcţionar public în sensul legii penale se află în stare de incompatibilitate sau în conflict de interese.
Astfel, potrivit articolului 95 din Legea 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, nu sunt permise raporturile ierarhice directe în cazul în care funcţionarii publici respectivi sunt soţi sau rude de gradul I.
„Afectează imparţialitatea funcţionarului public”
Deşi a dat aviz favorabil, Consiliul Legislativ atrage atenţia asupra neconstituţionalităţii proiectului de lege. În primul rând, Curtea Constituțională a României a stabilit, în Decizia nr. 2 din 2014, că „potrivit art. 1 alineat 5 din Legea Fundamentală, respectarea Constituţiei este obligatorie, de unde rezultă că Parlamentul nu-şi poate exercita competenţa de incriminare şi de dezincriminare a unor fapte antisociale, decât cu respectarea normelor şi principiilor consacrate prin Constituţie”.
În final, Consiliul Legislativ concluzionează: „În aceste condiţii, este greu de susţinut excluderea de la incidenţa răspunderii penale a situaţiilor avute în vedere de proiect, rezultă în mod evident că este afectată imparţialitatea funcţionarului public”.
DNA: „Lupta împotriva corupţiei va fi afectată”
La solicitarea „Adevărul”, Direcţia Naţională Anticorupţie şi-a prezentat opinia referitor la demersurile Parlamentului pentru modificarea Codului Penal. Potrivit instituţiei, modificările propuse la Codul Penal vor afecta lupta împotriva corupţiei.
„Adoptarea în varianta propusă şi care urmează a fi dezbătută în Parlamentul României ar duce la dezincriminarea infracţiunii de conflict de interese, prevăzută în varianta actuală la art. 301 alin 1) Cod Penal, fapt ce ar putea afecta în mod serios activitatea de combatere a corupţiei la nivel înalt. Astfel, în anumite cazuri, s-ar putea pronunţa, pentru acest gen de fapte, achitarea unor inculpaţi deja trimişi în judecată sau clasarea unor dosare aflate în instrumentare, în care sunt implicate persoane cu funcţii importante”, precizează DNA într-un comunicat remis „Adevărul”.
Potrivit procurorilor, dacă modificările vor fi adoptate, mai multe dosare ar putea fi clasate, printre care cele ale preşedintelui Consiliului Județean Constanţa, Nicuşor Constantinescu, preşedintelui Consiliului Județean Brăila, Gheorghe Bunea Stancu, preşedintelui Consiliului Județean Buzău, Cristinel Bîgiu, primarul municipiului Constanţa, Radu Mazăre, prefectului judeţului Suceava, Florin Sinescu, preşedintelui Consiliului Județean Hunedoara, Mircea Moloţ, primarului municipiului Miercurea Ciuc, Raduly Robert Kalman etc.
Cine sunt iniţiatorii
Deputatul PSD Ciprian Nica, vicepreşedintele Comisiei Juridice, a fost unul din cei zece deputaţi care au semnat şi proiectul de modificare a Codului de Procedură Penală. Şi-a retras semnătura ulterior, după ce a văzut că modificările la Codul de Procedură Penală au creat vâlvă în presă. Nica este la al doilea mandat de deputat de Vrancea şi este membru al PSD din anul 1995. Actualul parlamentar a fost recrutat de Securitate pe 2 iunie 1976, în calitate de colaborator, „pentru a asigura o supraveghere infomativă cât mai bună a mediului de elevi, cât şi pentru cunoaşterea, descoperirea şi curmarea unor activităţi şi fapte ostile ce ar aduce prejudicii Securităţii statului”, după cum este consemnat în dosarul de la CNSAS.
În decembrie 2013, deputatul PSD Victor Roman, un alt inițiator, a fost găsit în incompatibilitate de inspectorii Agenţiei Naţionale de Integritate, întrucât a deţinut în perioada septembrie 2012-mai 2013 atât funcţia de deputat, cât şi funcţia de administrator al unei societăţi comerciale. De asemenea, ANI a a sesizat Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bacău cu privire la un posibil fals în declaraţii făcut de deputat.