Ce au făcut aleșii buzoienilor în Parlament în urmă cu o săptămână / Deputatul Titi Holban, inițiator al proiectului pentru modificarea Legii privind comercializarea produselor alimentare

de

   OPINIA continuă monito­rizarea activității parlamenta­rilor buzoieni, după criteriile de apreciere a activității puse la îndemâna oricui, pe cale oficială, pe site-urile Senatului, respectiv Camerei Deputaților: inițiative legislative, întrebări și interpelări, luări de cuvânt în plen și luări de cuvânt în ședințele Birourilor Permanente ale Camerei Deputaților și Senatului.

  În săptamâna 11-17 mai, trei deputați și doi senatori buzoieni nu au avut vreun fel de activitate parlamentară conform criteriilor de apreciere enunțate mai sus. Aceștia sunt deputații Erland Cocei (PNL), Eugen Nicolicea (UNPR) și Adrian Mocanu (PSD), cărora li se adaugă senatorii Victor Mocanu și Eugen Teodorovici (ambii PSD). De remarcat că luările de cuvânt din plenul Camerei De­pu­taților din data de 11 mai, ale deputatului PSD Marcel Ciolacu, au strictă legătură cu funcția sa administrativă, de secretar, nu de parlamentar de Buzău.

 

    Deputatul UNPR Titi Holban se numără printre inițiatorii unui proiect de lege privind modificarea și completarea Le­gii nr. 321/2009 privind comer­cializarea produselor alimen­tare pe care îl puteți vedea AICI

   „Supermarket-urile repre­zintă pentru unii o dovadă de civilizație, prosperitate, bună­stare. În realitate, supermarket-urile chiar aduc prosperitate și bunăstare, însă doar patronilor lor. Supermarket-urile ne atrag cu posibilitatea de a cumpăra o varietate mare de produse din același loc, cu niște prețuri mai mici decât la magazinele locale sau în piețe și cu angajați politicoși. Din păcate, aceste atâr­nă mult prea puțin în comparație cu efectul negativ pe care dezvoltarea supermarket-urilor îl are asupra economiei României la nivel național și asupra economiei locale. Astfel, se impun măsuri naționale urgente, prin promovarea unor acte normative care să permită limitarea taxelor pe care supermarket-urile le impun produ­că­torilor, eliminarea dependenței economice a pro­ducăto­rului furnizor față de aceste magazine, precum și sprijinirea soluțiilor alternative pentru desfacerea produselor, respectiv stimularea dezvoltării comerțului tradițional“, se arată în expunerea de motive pe care o puteți vedea AICI.