OPINIA continuă monitorizarea activității parlamentarilor buzoieni, după criteriile de apreciere a activității puse la îndemâna oricui, pe cale oficială, pe site-urile Senatului, respectiv Camerei Deputaților: inițiative legislative, întrebări și interpelări, luări de cuvânt în plen și luări de cuvânt în ședințele Birourilor Permanente ale Camerei Deputaților și Senatului.
În săptamâna 27 aprilie-2 mai, patru deputați și doi senatori buzoieni nu au avut niciun fel de activitate parlamentară conform criteriilor de apreciere enunțate mai sus. Aceștia sunt deputații Titi Holban și Eugen Nicolicea (ambii UNPR), Adrian Mocanu și Marcel Ciolacu (ambii PSD), cărora li se adaugă senatorii Doina Tudor (PNL și Victor Mocanu (PSD).
Deputații PNL Cezar Preda și Erland Cocei sunt inițiatori ai Legii privind votul prin corespondență, exercitat de cetățenii români cu domiciliul sau reședința în străinătate, al cărei proiect, în forma adoptată de Senat, îl puteți găsi AICI.
,,În fiecare perioadă electorală, cu ocazia organizării unui scrutin electoral sau referendar, constatăm că românii de peste graniță nu își pot exercita dreptul constituțional de vot. Acest lucru nu se întâmplă datorită lipsei de interes a românilor din diasporă pentru bunul mers al țării, ci pentru că niciodată nu au fost asigurate condiții normale de exprimare a acestui drept. În acest moment, în afara granițelor țării trăiesc peste trei milioane de români. La ultimele alegeri prezidențiale, au fost organizate, cu costuri imense, aproximativ 300 de secții de vot în străinătate. Un calcul simplu ne arată că la fiecare secție de vot ar fi trebuit să fie repartizați peste 10.000 de români, ceea ce înseamnă că în aceste secții ar trebui să voteze 12 alegători pe minut, adică un vot la 5 secunde (…) Propunerea legislativă are la bază câteva principii elementare: unicitatea votului, libera exprimare a votului, votul secret și transparența. Prin acest proiect se instituie un mecanism coerent de gestionare și validare a voturilor exprimate prin corespondență, având în prim-plan Autoritatea Electorală Permanentă, instituție independentă, aflată sub controlul Parlamentului. Mecanismul elimină suspiciunile de manipulare a votului de către puterea executivă (…) Avem foarte multe exemple de succes privind votul prin corespondență. Exemple precum Marea Britanie, Belgia, Italia, Germania sau Spania, țări în care votul prin corespondență funcționează de ani buni, ne dovedesc avantajele acestui mod de exprimare a votului. Aceste avantaje se traduc atât în costuri reduse, dar mai ales printr-o prezență mult mai mare în cadrul procesului electoral, într-o implicare mult mai activă a cetățenilor. În privința impactului bugetar preconizat pentru aplicarea actului normativ estimăm că 19 milioane lei va fi suma necesară organizării votului prin corespondență, bani care vor fi alocați din Fondul de Rezervă al Guvernului în bugetul Autorității Electorale Permanente”, se arată în expunerea de motve a inițiatorilor, pe care o puteți găsi AICI.