Zece deputaţi, printre care și buzoienii Marian Ghiveciu și Adrian Mocanu, au depus la Senat un proiect de modificare a Codului de Procedura Penală care lasă procurorii fără o serie de instrumente de anchetă, îngreunează obţinerea denunţurilor, face mai dificilă arestarea şi reţinerea, reduce teremenele de prescripţie şi introduce o nouă infracţiune: abuzul de putere al organelor judiciare. Proiectul a fost înregistrat în procedura de urgenţă încă din 2 aprilie, la Senat şi se află încă în stadiu de avizare. Modificările propuse sunt însă, potrivit unor specialişti în drept consultaţi de HotNews.ro, extrem de grave, deoarece urmăresc îngreunarea muncii procurorilor şi intimidarea lor.
Iniţiatorii legii sunt deputații social-democrați Gheorghe-Dănuţ Bogdan, Marian Ghiveciu, Marius Manolache, Adrian Mocanu, Nicolae-Ciprian, Florin-Costin Pâslaru, Cătălin-Marian Rădulescu, Rodin Traicu, Eugen Constantin Uricec, respectiv Nicolae Păun, aparținând grupului minorităților naționale.
Din cei zece iniţiatori, patru sunt cercetaţi cercetaţi penal, ca Marius Manolache, finul premierului Ponta, trimişi în judecată sau chiar condamnaţi:
- Marian Ghiveciu, timis în judecată de procurorii DNA sub acuzația de „instigare la infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor având drept consecință obținerea pentru altul a unui avantaj patrimonial – în formă calificată”;
- Marius Manolache, urmărit penal de către DNA în dosarul Realitatea Media, acuzat de fals în acte. Manolache a declarat într-o emisiune la B1 TV că este finul lui Ponta.
- Adrian Mocanu, fiul fostului președinte al Consiliului Județean Buzău, actualul senator PSD Victor Mocanu, trimis în judecată pentru abuz în serviciu
- Florin-Costin Pâslaru, condamnat în martie 2015 de Înalta Curte de Casație și Justiție pentru conflict de interese, judecătorii aplicând în cazul său o amendă penală de 2.000 de lei, pentru că și-a angajat fiul la biroul său parlamentar, în perioada 2009-2012.
- Cătalin-Marian Rădulescu, trimis în judecată de procurorii anticorupție pe 18 aprilie 2014, fiind acuzat de dare de mită și efectuare de operațiuni financiare ca acte de comerț incompatibile cu funcția.
Potrivit HotNews.ro, cele mai importante modificări pe care iniţiatorii proectului de lege le vor sunt: condamnări mai greu de obţinut; extinderea regimului nulităţii, dosare mai uşor de distrus; arestare preventivă „pe probe”, nu pe „suspiciuni”; politicienii dictează cum pot fi folosite probele de la denunţători; procurorii, ameninţaţi că vor plăti pentru orice achitare; scurtarea termenelor de prescripţie, mai multe şanse pentru infractori, descurajarea denunţătorilor; ameninţarea procurorilor cu închisoarea
Trebuie spus că în Parlament există deja mai multe tentative de modificare a Codului de Procedura Penală, iar unele prevederi, cum ar fi cele referitoare la regimul încătuşării, au trecut de Comisia Juridică şi merg în plen.
Mai multe amănunte, în ediția de mâine a cotidianului OPINIA.