Ce au făcut aleșii buzoienilor în Parlament săptămâna trecută/ Senatorul Constantin Popa, interpelare pe tema efectelor ștergerii ,,datoriilor istorice“ asupra economiei

     În ultima perioadă, viața parlamentară a intrat într-un veritabil con de umbră; nici măcar migrațiile aleșilor dintr-un pa­rtid în altul ori noutățile privind negocierile pentru formarea unei noi majorități nu mai constituie subiecte de ,,primă pagină” în mass-media națională. În acest timp, sunt legitime întrebările pe care ar trebui să și le pună orice cetățean cu drept de vot, mai ales cei care s-au prezentat la urne pe 11 decembrie 2012, în legătură cu activitatea pe care o prestează aleșii noștri din Parlament. Dacă, în teritoriu, poate exista un barometru legat de activitatea parlamentarului, activitatea din plen ori din comisii devine, pentru cei mai mulți dintre cetățeni, o mare necunoscută.

    OPINIA monitorizează, săptămânal, activitatea parlamentarilor buzoieni, după criteriile de apreciere a activității puse la îndemâna oricui, pe cale oficială, pe site-urile ­Se­natului, respectiv Camerei Deputaților: inițiative legislative, întrebări și interpelări, luări de cuvânt în plen și luări de cuvânt în ședințele Birourilor Permanente ale Camerei Deputaților și Senatului.

     În săptamâna 19-23 martie, cinci deputați și un senator buzoieni nu au avut niciun fel de activitate parlamentară conform criteriilor de apreciere enunțate mai sus. Aceștia sunt deputații PSD Marian Ghiveciu, Adrian Mocanu și Marcel Ciolacu, UNPR Titi Holban și Eugen Nicolicea, cărora li se adaugă senatorul PSD Eugen Teodorovici.

    Senatorul UNPR Constantin Popa a făcut, săptămâna trecută, o interpelare pe numele ministrului Economiei, Turismului și Comerțului, Mihai Tudose, cu tema ,,Efectele practicării ștergerii aspura economiei românești între anii 1990-2014”:

    ,,Cred că sunteți și dumneavoastră de părere că a venit timpul să ne schimbăm radical optica despre mersul economiei ca bază a bunăstării generale într-o țară integrată euro-atlantic, înscrisă definitiv pe o traiectorie democratică.

    De aceea, consider că se impune o reevaluare critică constructivă a măsurilor întreprinse și a felului cum diferitele guvernări au înțeles să conducă economia după 1990. Și, ca să putem învăța din greșelile trecutului, spre a nu le mai repeta, vă rog respectuos să dispuneți realizarea unei situații din care să rezulte: anul, unitatea economică (ex. Termoelectrica, RAH, RAL, Turceni, ­Ro­vinari, Elcen, Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Rafo, Arpechim, Lukoil, etc.), actul normativ, suma datorată bugetului care a fost radiată (în lei vechi/noi, în dolari sau euro). La fel și pentru unitățile din industria metalurgică, constructoare de mașini și utilaje, șantiere navale, pompe, electro-aparataj, locomotive, avioa­ne, tractoare, mașini agricole, tehnică militară etc.”.

Vezi aici documentul