În ultima perioadă, viața parlamentară a intrat într-un veritabil con de umbră; nici măcar migrațiile aleșilor dintr-un partid în altul ori noutățile privind negocierile pentru formarea unei noi majorități nu mai constituie subiecte de „primă pagină“ în mass-media națională. În acest timp, sunt legitime întrebările pe care ar trebui să și le pună orice cetățean cu drept de vot, mai ales cei care s-au prezentat la urne pe 11 decembrie 2012, în legătură cu activitatea pe care o prestează aleșii noștri din Parlament. Dacă, în teritoriu, poate exista un barometru legat de activitatea parlamentarului, activitatea din plen ori din comisii devine, pentru cei mai mulți dintre cetățeni, o mare necunoscută.
OPINIA monitorizează, săptămânal, activitatea parlamentarilor buzoieni, după criteriile de apreciere a activității puse la îndemâna oricui, pe cale oficială, pe site-urile Senatului, respectiv Camerei Deputaților: inițiative legislative, întrebări și interpelări, luări de cuvânt în plen și luări de cuvânt în ședințele Birourilor Permanente ale Camerei Deputaților și Senatului.
În săptamâna 19-23 martie, cinci deputați și un senator buzoieni nu au avut niciun fel de activitate parlamentară conform criteriilor de apreciere enunțate mai sus. Aceștia sunt deputații PSD Marian Ghiveciu, Adrian Mocanu și Marcel Ciolacu, UNPR Titi Holban și Eugen Nicolicea, cărora li se adaugă senatorul PSD Eugen Teodorovici.
Senatorul PSD Victor Mocanu a fost, săptămâna trecută, co-semnatar al unui proiect de lege și a citit în plen o declarație politică intitulată „Unirea Basarabiei cu România, o lecție istorică importantă“.
„Unirea Basarabiei cu România, prin actul de la 27 martie 1918, a fost începutul minunat al actului istoric suprem al poporului român, Marea Unire de la 1 Decembrie 1918 (…) Amintirea Unirii și celebrarea, în fiecare an, a acestui moment trebuie să nască în noi idei și acțiuni care să conducă la desăvârșirea idealurilor strămoșilor noștri. Este necesar să fim tot timpul atenți la fondul problemelor care afectează lumea contemporană, la orientările geopolitice actuale și, cu lecțiile învățate despre trecut și prezent, să acționăm pentru viitor.
În ultima perioadă, Republica Moldova a făcut câțiva pași importanți pentru viitorul său și pentru viitorul nostru comun. Ca membru al Parlamentului României și al Comisiei românilor de pretutindeni, am evidențiat și apreciat toate reușitele recente ale politicii externe moldovene, mai ales pașii concreți făcuți în direcția aderării la Uniunea Europeană. De asemenea, am susținut și încurajat opțiunile interne patriotice ale fraților noștri și am aplaudat deciziile importante luate în mediul instituțional (…) Cred că pentru Republica Moldova, după parcurgerea primilor pași, reprezentați de declararea independenței statale, de începerea negocierilor cu NATO și de grăbirea calendarului de preaderare și aderare la Uniunea Europeană, trebuie să urmeze cu necesitate integrarea completă euroatlantică. Acest obiectiv este nu numai o intenție declarativă a României, ci unul dintre pilonii strategici ai diplomației noastre.
Actul de la 27 martie 1918 este un prilej istoric din care putem învăța. Generația marilor oameni politici români care, la timpul potrivit, au înțeles să depășească orgoliile mărunte și diferențele ideologice pentru realizarea interesului național trebuie să fie un model pentru toți cei de astăzi. Numai o strategie comună a politicienilor români și moldoveni, care să percuteze în același timp pe plan intern și extern, poate conduce la împlinirea aspirațiilor noastre, la regăsirea unității naționale, în Europa unită“.