Spectacolele mediatice create de reținerile și de arestările spectaculoase din ultima vreme au acaparat, pur și simplu, atenția întregii opiniii publice românești, acțiunile Legislativului fiind umbrite de acestea, iar știrile privind viața parlamentară au ajuns să fie incluse, de cele mai multe ori, la categoria ,,și altele”. Cu o singură excepție, respectiv aceea în care eroii acțiunilor procurorilor anticorupție sunt ei înșiși parlamentari, în cazul cărora este necesar votul colegilor din Camera Deputaților ori din Senat pentru ca aceștia să poată fi urmăriți penal sau, după caz, arestați.
În tot acest timp, viața parlamentară a intrat într-un veritabil con de umbră, nici măcar migrațiile aleșilor dintr-un partid în altul ori noutățile privind negocierile pentru formarea unei noi majorități ne mai constituind subiecte de ,,primă pagină” în mass-media națională. În acest timp, sunt legitime întrebările pe care ar trebui să și le pună orice cetățean cu drept de vot, mai ales cei care s-au prezentat la urne pe 11 decembrie 2012, în legătură cu activitatea pe care o presteză aleșii noștri din parlament. Dacă, în teritoriu, ar putea exista un barometru legat de activitatea parlamentarului, activitatea din plen ori din comisii devine, pentru cei mai mulți dintre cetățeni, o mare necunoscută. Sunt parlamentari despre care alegătorii aud doar dacă ajung pe mâna procurorilor anticorupție, unii dintre ei, și nu doar cei ,,de import”, fiind prezențe pur decorative în Legislativ, acesta cu condiția ca aceștia să se prezinte la muncă. În schimb, în 2016, mulți dintre ei se vor întoarce în colegiile pe care le-au reprezentat și, indiferent care va fi sistemul de vot peste un an și jumătate, le vor cere alegătorilor votul pentru încă un mandat.
De aceea, începând de luni, ziarul OPINIA lansează o nouă rubrică, prin care își propune să monitorizeze, săptămânal, activitatea parlamentarilor buzoieni, după criteriile de apreciere a activității puse la îndemâna oricui, pe cale oficială, pe site-urile Senatului și Camerei Deputaților: inițiative legislative, declarații politice, întrebări adresate membrilor Executivului, interpelări adresate membrilor Guvernului, interpelări adresate primului ministru, luări de cuvânt în plen. Până atunci, redăm, pentru aleșii buzoienilor, în cifre, aceste criterii de apreciere a activității parlamentare, din momentul debutului actualei legislaturi și până în prezent.
Județul Buzău are, în prezent, un număr de patru senatori aleși la 11 decembrie 2012: Doina Tudor (Partidul Național Liberal, aleasă pe listele Uniunii Social Liberale), Eugen Teodorovici (Partidul Social Democrat, ales pe listele Uniunii Social Liberale, numit, încă din Guvernul Ponta II, ministru al Fondurilor Europene), Victor Mocanu (Partidul Social Democrat, ales pe listele Uniunii Social Liberale) și Constantin Popa (Uniunea Națională pentru Progresul Românei, ales pe listele Partidului Poporului-Dan Diaconescu).
Liberala Doina Tudor are la activ, până în acest moment, un număr de 36 inițiative legislative, 17 declarații politice, tot atâtea întrebări, 18 interpelări, două interpelări adresate primului ministru și 18 intervenții în plen.
Progresistul Constantin Popa figurează, în acest moment, cu 23 inițiative legislative, trei declarații politice, 27 de întrebări, 20 interpelări, șase interpelări adresate primului ministru și 9 intervenții în plen.
Social-democratul Victor Mocanu apare pe site-ul Senatului cu 44 inițiative legislative, 13 declarații politice, două întrebări, o interpelare, nicio interpelare adresată primului ministru și 16 intervenții în plen.
Social-democratul Eugen Teodorovici are la activ, până în acest moment, un număr de șase inițiative legislative, nicio declarație politică, nicio întrebare, nicio interpelare, nicio interpelare adresată primului ministru și nouă intervenții în plen. Bineînțeles, lipsa activității parlamentare ar putea fi pusă pe seama activității sale de ministru, dacă ministerul Fondurilor Europene s-ar lăuda cu realizări importante; dimpotrivă, Teodorovici este ciuca urechelilor pe care Comisia Europeană le aplică României ori de câte ori se pune problema gradului de absorbție a fondurilor europene ori a procedurilor de sistare a plăților către țara noastră. Totuși, capitolele privind declarațiile politice, întrebările și interpelările arată și gradul de implicare al acestuia în problemele colegiului care l-a trimis în Parlament, astfel că, pe lângă calificativul de ,,ministrul zero barat”, Teodorovici îl merită pe deplin și pe cel de ,,senatorul zero barat”.