Atitudinea de superioritate pe care a afișat-o în fața completului de judecată de la Judecătoria Brașov, dar și în culise, l-a costat scump pe primarul Buzăului.
„Se va reține (…) atitudinea de totală neasumare a activității infracționale, prin oferirea unor explicații simpliste, superficiale și unilaterale, caracteristice unei persoane care a făcut din politică un mijloc abil și demagogic de realizare a intereselor sale, sau ale altor persoane private. În ambele cazuri, inculpatul a acționat în exercitarea atribuțiilor sale de serviciu, profitând de statutul funcției pe care a ocupat-o, manifestând ușurință în realizarea competențelor sale, pe care cu extrem de mare lejeritate le-a depășit“. Așa a fost perceput Constantin Boșcodeală, pe parcursul procesului, de către magistratul care l-a judecat în dosarul Gloria, „o judecătoare de 35-40 de ani, una singură de la Judecătoria Brașov“, cum o descria primarul, luând-o peste picior exact când, de fapt, trebuia să tacă – cu câteva zile înainte să primească sentința.
Din motivarea judecătorului Anemaria Groapă la sentința de condamnare la cinci ani cu executare a primarului Boșcodeală pentru două fapte de abuz în serviciu, reies amănunte interesante din proces.
Dosarul Gloria este sută la sută opera DNA Ploiești, iar Boșcodeală a încercat în zadar să convingă instanța că, fără o sesizare în spate, procesul nu poate continua. „Cu privire la solicitarea inculpatului de încetare a procesului penal raportat la lipsa sesizării, instanța reține că potrivit art. 16 lit. e din Codul de procedură penală, acțiunea penală nu mai poate fi exercitată în condițiile în care lipsește sesizarea organului competent, reglementare care se regăsește și în vechiul Cod de procedură penală la art. 16 lit. f. Instanța constată că în urma controlului efectuat la Primăria Buzău, Curtea de Conturi a României a emis aviz negativ privind sesizarea organelor de urmărire penală, înregistrat sub numărul 30487/13.05.2010 cu motivarea că faptele sunt de natură contravențională.
Potrivit dispozițiilor art. 221 din vechiul Cod de procedură penală, în vigoare în anul 2010,
În urma unui proces care a pornit în 2013, Boșcodeală a primit 4 ani de închisoare pentru că a acordat în folosiță gratuită spațiile de sub peluza stadionului Gloria și terenul aferent către asocierea dintre clubul Voința și firma Monte Cris, și 3 ani pentru finanțarea considerată ilegală către FC Gloria. Cele două pedepse au fost contopite și s-a aplicat sancțiunea cea mai grea, 4 ani, la care s-a adăugat o treime din cealaltă.
„În calitate de primar, inculpatul Boșcodeală Constantin a aprobat efectuarea de plăți către Asociația Sportivă Fotbal Club Gloria Buzău – în cuantum de 542.000 lei și către Regia Autonomă Municipală Buzău – unitate la care asociația avea debite restante – în cuantum de 279.496,32 lei fără existența unui credit bugetar cu această destinație, fără existența unor obligații de plată și a unor documente justificative în acest sens și a încheiat cu asociația contractul privind acordarea finanțării nerambursabile în cuantum de 1.636.000 lei (în forma furnizată de solicitant și fără a-i fi atribuit un număr de înregistrare), fără a-l supune controlului financiar preventiv, faptele conducând la crearea unui avantaj patrimonial asociației sportive menționate și a unei pagube bugetului local al municipiului Buzău în cuantum de 1.633.496,32 lei – reprezentând suma plătită efectiv asociației și R.A.M. Buzău în beneficiul asociației, faptă ce întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată și în formă continuată (…) Cu privire la suma de bani în cuantum total de 279.496,32 lei, achitată direct de Primăria mun. Buzău în contul RAM Buzău, sumă care de asemenea face parte tot din suma atribuită prin contract, instanța de asemenea va reține în sarcina aceluiași inculpat că această plată a reprezentat îndeplinirea defectuoasă a unui act în exercitarea atribuțiilor de serviciu, în condițiile în care nu avea în competență semnarea ordinelor de plată, iar suma trebuia virată structurii sportive, nu direct unui terț, cu care Primăria nu avea un raport juridic pentru această sumă (…) Instanța constată că prin finanțarea în esență nelegală, pentru motivele mai sus analizate, municipiului Buzău i s-a produs un prejudiciu egal cu suma finanțată, acesta fiind totodată și un avantaj patrimonial pentru Asociația FC Gloria Buzău. În condițiile constatării nelegalității atribuirii sumei către structura sportivă, instanța apreciază că aceasta reprezintă un folos necuvenit, astfel că se reține îndeplinit și elementul material al infracțiunii prevăzute de art. 13 ind. 2 din Legea 78/2000 (…) Sub aspectul laturii subiective, instanța apreciază că inculpatul a acționat cu forma de vinovăție prevăzută de art. 16 alin. 3 lit. b, respectiv intenția indirectă. Astfel, inculpatul a cunoscut caracterul nelegal al acțiunii sale de semnare a contractului în lipsa cerințelor legale, și a ordinelor de plată în afara atribuțiilor și fără o bază legală, și deși nu a urmărit, a acceptat posibilitatea producerii prejudiciului“.
În ceea ce privește acordarea, pentru 25 de ani, în folosință gratuită Asociației Sportive Voința Buzău a spațiului de sub tribuna stadionului, instanța a constatat că „prin semnarea unui act adițional al unei hotărâri al fostului CJEFS Buzău, în condițiile în care nu avea dată această atribuție în mod expres de lege, cu atât mai mult cu cât competența era dată în mod specific unui alt organ, inculpatul a îndeplinit în mod defectuos un act în exercitarea atribuțiilor de serviciu“.
Instanța apreciază că inculpatul a avut reprezentarea faptului că își îndeplinește în mod necorespunzător atribuțiile de serviciu, fapt dedus din împrejurarea ca în condițiile în care, la momentul semnării actului îndeplinea funcția de primar de 10 ani, o minimă diligență din partea unui funcționar de acest tip, determina cunoașterea faptului că o hotărâre a unui organ colectiv (fostul Consiliu Județean pentru Educația Fizică și Sport) nu putea fi „prelungită” printr-un „act adițional” al său, în contextul în care în mod direct dispozițiile art. 126 din Legea 215/2001, atribuiau această competență Consiliului Local.
Amănunte în edițiile viitoare.