Ca să le vorbești funcționarilor publici cum e cu lupta anticorupție e ca și când ai vorbi despre funie, în orașul spânzuraților! Într-o perioadă în care procurorii DNA decimează administrațiile publice din România, arestând pe bandă rulantă președinți de consilii județene, primari și funcționari cercetați pentru săvârșirea unor fapte de corupție, iar județul nostru a fost nominalizat în ultima perioadă ca fiind vârf de lance în această privință, constatăm cu stupoare că, de fapt, în Buzău nu există corupție și nici corupți!
Un seminar organizat, luni, la Buzău, în cadrul proiectului „Politici anticorupție pentru cetățean într-o administrație responsabilă“, ce face, pe bani europeni, evaluări ale nivelului de aplicare a măsurilor din domeniul prevenirii și combaterii corupței, unde s-au adus la aceeași masă reprezentanți ai primăriilor din județ, ai instituțiilor deconcentrate, Primăriei Buzău, Consiliului Județean, Parchet, Tribunal, Direcția Generală Anticorupție, Poliție, ISU, Jandarmi și Prefectură, a fost, pe scurt, o superbă mostră pierdere de vreme și de aflare în treabă, pe bani europeni tocmai pe spatele cetățeanului doborât chiar de sistemul administrativ corupt. În fapt, e lesne de înțeles că, dimpotrivă, halucinantă e indiferența față de această luptă anticorupție. Că imorală și criminală în raport cu binele națiunii a fost și este prea îndelungata neglijare a datoriei și eforturilor de a o combate. Și asta pentru că mica corupție din administrația publică generează, de fapt, marea corupție. Minunatul proiect pus în scenă de către Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice al lui Liviu Dragnea, pe un porcoi de bani – 3,38 milioane lei cu TVA, în parteneriat cu Direcția Generală Anticorupție și Asociația pentru Implementarea Democrației, are ca scop responsabilizarea funcționarilor din administrația publică prin prevenție.
Pînă aici, toate bune și frumoase. Ba chiar, am putea zice, că nu ne doare gura, e chiar lăudabilă inițiativa. Cum însă nu ne place să ne îmbătăm cu apă rece, am privit puțin mai departe de titlul pompos al proiectului ce vizează de fapt, verificarea, pe hârtie, a modului de implementare a Strategiei Naționale Anticorupție 2012-2015, constatând cu stupoare, după două ore de pierdut vremea pe discuții generale, că la Buzău nu există corupție în rândul funcționarilor publici. Sau cel puțin așa au lăsat să se înțeleagă reprezentanții instituțiilor deconcentrate la evenimentul de ieri, pentru că, de fapt, unii participanți la seminar au fost în sală doar pentru a completa formularele date de organizatori și nici decum să explice cum s-a aplicat Strategia Națională Anticorupție.
După un discurs al moderatorului Dan Cărbunaru cu referiri la raportul MCV, strategii și politici anticorupție, am constatat cu stupoare că niciunul dintre invitați nu a fost în stare să vorbească despre cazuri concrete de corupție ori să aibă un punct de vedere ferm despre combaterea acestui fenomen care, în pofida zornăitului de cătușe, a luat o amploare de neimaginat acum câteva luni. Remarca unui invitat poate fi însă răspunsul la multe întrebări. „Și frica este una dintre soluțiile de combatere a corupției”, a fost replica unui procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Buzău, invitat la eveniment, „atunci când conștiința nu mai funcționează“.
De fapt cum funcționează faptele care generează corupție și ilegalități la nivelul unei administrații publice locale? De obicei există o problemă reală, identificată de cineva, acel cineva cunoaște pe altcineva din conducerea orașului/comunei, se fac demersuri cu aparență legală pentru ca problema să se rezolve pe banii comunității în folosul celui care a identificat problema și apoi, dacă mai este cazul, și al celorlalți. Și astfel, de la mica corupție din rândul funcționarului administrativ se ajunge rapid la marea corupție. Același procuror de la Parchetul județean spune însă că totul ține de evoluția în timp a individului. Președintele secției penale din cadrul Tribunalului Buzău, judecătorul Felix Alexandru a precizat, ieri, că numai anul trecut, la nivelul instanței, au fost pronunțate 10 condamnări definitive pentru fapte de corupție, după ce, în 2013, au fost 13 condamnări, iar în 2012 doar două.