Ora de religie, de la „discriminare“ la încălcarea contractelor de muncă ale profesorilor

      Cât de afectați sunt elevii din învățământul preuniversitar de ora de religie? Este întrebarea care îi bântuie în această perioadă pe toți românii, mai ceva ca știrile cu politicienii chemați la DNA. Cei mai afectați sunt părinții elevilor care nu au împlinit 18 ani, și care se văd nevoiți să participe la ședințe cu profesorii și diriginții pentru a-și da acordul scris ca propriul copil să participe sau nu la ora de religie.

     Dincolo de argumentele tuturor părților implicate, decizia Curții Constituționale riscă să creeze situații neprevăzute în unele instituții de învățământ, și asta pentru că modificarea legii vine în timpul anului școlar. De exemplu, transformarea orei de religie în materie opțională riscă să lase fără muncă profesorii acestei specialități din școlile unde elevii renunță în număr mare la această oră. Când vine vorba despre soluții la o astfel de situație, cei din Ministerul Educației ridică din umeri, spunând, pe bună dreptate că nu puteau prevede ceva apărut peste noapte. O altă problemă este legată de elevii mici, ai căror părinți au ales ca aceștia să nu mai participe la religie. Ce vor face copii în această perioadă, mai ales dacă numărul lor este mare, și cine îi va supraveghea, în special în școlile cu personal redus?

      Din fericire, salvarea se pare că vine tot din partea părinților care, cel puțin în Buzău, par a fi de acord în cea mai mare parte ca propriii copii să facă în continuare religia. Până când Inspectoratul școlar Județean va primi rapoartele din partea tuturor școlilor buzoiene și vom avea o statistică exactă, am încercat să vedem care este situația la „cea mai complexă” unitate de învățământ din Buzău. Este vorba despre Liceul Pedagogic „Spiru Haret”, singura instituție din Buzău care cuprinde cinci cicluri de învățământ, de la grădiniță până la liceu.

Un copil din fiecare clasă s-a retras la Pedagogic

      „În medie, la noi s-a retras de la ora de religie cam un copil din fiecare clasă, ceea ce nu va crea probleme profesorilor de religie, în sensul de a rămâne fără ore. În total, în Liceul Pedagogic învață 1.600 de elevi, începând de la clasa pregătitoare la clasa a XII-a. Mai exact, de la cele șase clase de liceu s-au retras vreo 15 elevi, plus alți patru copii de la o clasă a VII-a. Mai sunt 33 de elevi care nu au adus încă formularele completate de acasă, dar mai au timp până vineri. În instituția noastră predau trei profesori de religie, doi cu normă întreagă și unul cu 12 ore”, a declarat directorul adjunct al Liceului Pedagogic, Nicoleta Negoiță, profesor de religie.

Elevii din discuție culte religioase vor la oră

      Interesant de urmărit de către cei ce consideră discri­minatorie ora de religie este că niciun elev de o altă confesiune religioasă decât cea ortodoxă nu a refuzat să mai intre la oră. „Avem elevi de alte culte religioase, adventiști, greco-catolici… Este vorba de aproximativ 14 elevi, care au semnat toți că vor să facă religia”, a mai declarat prof. Nicoleta Negoiță.

Cei mici vor merge la bibliotecă

     În ceea ce privește motivarea elevilor care au refuzat să mai intre la orele de religie la Liceul Pedagogic, condu­cerea instituției spune că s-a folosit cam același argument: „religia este ultima oră și se grăbesc să prindă autobuzul”.

    Nici situația celor mai mici elevi care nu vor mai face religia nu creează probleme la Pedagogic: „Nu sunt ­pro­bleme, pentru că nu sunt mulți. Ei vor sta pe parcursul orei la biblioteca școlii, unde vor fi supravegheați. La noi în școală am urmat tot pași impuși de lege: diriginții au făcut întâlniri cu părinții și nu s-au făcut presiuni. Cine vrea să facă religia, este liber să aleagă”, a mai declarat directorul adjunct al Liceului Pedagogic.

Inspectoratul Școlar se așteaptă ca profesorii să meargă în instanță

    Ultima zi de depunere a cererilor pentru ora de religie este vineri. După strângerea cererilor, conducerea Inspectoratului Școlar spune că se vor căuta soluții, dacă va fi cazul, pentru profesorii care rămân fără muncă.

    „În cazul în care vom avea restrângeri de activitate, o să intrăm într-o etapă de restrângere din afara calendarului. Nu știu ce vor face respectivii profesori, pentru că ei au un contract pe perioadă nedete­r­minată, probabil că se vor adresa instanței”, a declarat inspectorul școlar general Geta Burducea.

                         Totul a pornit de la buzoianul Emil Moise
     ,,Excepția de neconstitu­ționalitate a orei de religie“ fost ridicată de profesorul buzoian Emil Moise, într-un dosar civil aflat pe rolul Judecătoriei Buzău, în care acesta a dat în judecată Liceul de Artă „Margareta Sterian“ din Buzău. În august 2006, același Emil Moise cerea președintelui Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD) să dispună „anularea situației discriminatorii create prin prezența obstinantă a simbolurilor religioase în holurile, cancelariile și sălile de clasă – în afara orei facultative de Religie – ale Liceului de Artă Margareta Sterian din Buzău”, unde învăța fiica sa, Teodora Moise, cât și în toate unitățile publice de învățământ din județul Buzău.

Cum era până acum ora de religie?

      Până acum, religia se studia în școala românească începând de la clasa pregătitoare și până la clasa a XII-a, însă era singura materie din trunchiul comun care era opțională. Asta înseamnă că dacă părinții unui copil nu voiau ca acesta să studieze religia la școală, ei puteau depune o cerere în care solicitau retragerea de la acest curs sau puteau alege un alt opțional. Religia a apărut în trunchiul comun în 1990, după ce în perioada comunismului a fost interzisă. Profesorii de religie au pregătire în Teologie și primesc avizul Patriarhiei Române pentru a preda.