Nu mai au nicio construcție, nu au căi de acces, însă continuă să rămână în bazele oficiale ale statului român. Este vorba de sate care sunt fie depopulate, fie dispărute, în sensul că acolo există în prezent doar terenuri virane, alunecări de teren sau se află pe fundul unor la lacuri de acumulare. Cu toate acestea, ele apar în continuare ca localități în Nomenclatorul localităților SIRUTA, gestionat de către Institului Național de Statistică și preluat de către toate instituțiile statului, acestea figurând inclusiv pe listele Autorității Electorale Permanente. Mai pe scurt, nu sunt decât niște localități fictive sau, altfel spus, „fantomă”.
O echipă de programatori, ingineri și graficieni din România a găsit și a centralizat localitățile fictive din țara noastră, elaborând o aplicație de hartă interactivă cuprinzătoare și a lansat un proiect care documentează situația „localităților fantomă” din România, cu scopul de a face ordine în datele administrative.
În perioada 21-22 februarie, una dintre echipele care au participat la Hackathonul Datelor Deschise, organizat de către Coaliția pentru Date Deschise, împreună cu Guvernul României, și cu sprijinul Ambasadei Marii Britanii din București, a Ambasadei Statelor Unite și a Ambasadei Olandei, a descoperit faptul că 126 de localități, adică aproximativ 1% din numărul total al acestora înscrise în nomenclatorul SIRUTA și pe listele Autorității Electorale Permanente, nu au locuitori, conform Recensământului Populației și Locuințelor din anul 2011 și sunt fictive în sensul că, fie sunt localități pustii, fără locuitori, din care au mai rămas doar niște case în degradare, sau sunt localități fictive care, în realitate, se află acum pe fundul unui lac de acumulare sau care au dispărut în urma unei inundații, a unei alunecări de teren ori în urma construcției Canalului Dunăre – Marea Neagră. Unele dintre aceste localități nu au nicio construcție, nu au căi de acces și pot fi localizate pe un teren viran doar în baza hărților istorice. Altele au fost mutate în componența unor localități vecine, păstrându-se, totuși, și denumirea localității comasate ce trebuia să dispară. Toate aceste localități fictive au coduri poștale, cu toate că, în multe cazuri, nu există nicio locuință, nici măcar în paragină.
În județul Buzău, inițiatoii proiectului au identificat trei localități fictive. Pe harta elaborată în cadrul Hackathonului Datelor Deschise, o astfel de localitate „fantomă” este satul Comisoaia. Conform informațiilor din cadrul recensământului din 2011, localitatea nu avea niciun locuitor. Sat care aparține de comuna Zărnești, Comisoaia a dispărut cu zeci de ani în urmă, atunci când a fost construit drumul european 85, care leagă Muntenia de Moldova.
O altă localitate „fantomă” este Grabicina de Sus, din comuna Scorțoasa. În 2011, localitatea avea un locuitor la data rencensământului, care între timp, s-a dus și el. Localitatea a fost identificată pe Planurile Directoare de Tragere (1916-1959). În prezent au mai fost identificate case, dar părăsite. De mai mulți ani, locuitorii s-au mutat treptat în satul vecin, Golu Grabicina, din cauza alunecărilor de teren.
Tătulești, satul oilor sau ale caprelor
A treia localitate fantomă în județul Buzău este Tătulești, din comuna Padina. În 2011, localitatea nu avea niciun locuitor la data rencensământului. Localitatea figurează în Planurile de Tragere (1916-1959), dar în perimetrul localității, în prezent, se mai regăsesc doar două gospodării, care nici măcar nu sunt conectate între ele cu un drum de legătură, sau de rețeaua de drumuri din apropiere. Pe teritoriul administrativ al localității figurează, conform datelor statistice din 2013 ale Autorității Naționale Sanitar Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor, un efectiv de 154 bovine, 1204 ovine, 422 caprine și 12 porcine. După conformația gospodăriilor identificate pe imaginile satelitare, la care se adaugă și mențiunea că la recensământul populației din 2011 localitatea nu înregistra niciun locuitor, se poate deduce faptul că respectivele incinte sunt de fapt niște ferme fără locuire permanentă, prin urmare nu pot fi catalogate drept localitate.
Rezultatele proiectului au fost incluse într-o adresă care a fost trimisă apoi mai multor institutii, precum Autoritatea Electorală Permanentă.