Pedepse record în Dosarul insolvențelor de la Tribunalul București, în care a fost arestată și judecătoarea buzoiană Elena Rovența. Curtea de Apel București i-a condamnat, luni, în instanța de fond,
pe omul de afaceri Dan Adamescu la patru ani și patru luni de închisoare cu executare, pe judecătorii Mircea Moldovan la 22 de ani de închisoare, Elena Rovența la cinci ani și zece luni, Sorin Viziru la cinci ani și Ion Stanciu la trei ani și opt luni.
Judecătorul Mircea Moldovan, de la Tribunalul București, a primit cea mai grea pedeapsă din dosar – 22 de ani de închisoare cu executare -, pentru intervenții în cauze de insolvență. Instanța Curții de Apel i-au aplicat lui Moldovan pedepse de aproximativ șase ani pentru fiecare faptă de care a fost acuzat. În urma contopirii pedepselor, instanța a decis ca Moldovan să fie condamnat la șase ani și zece luni de închisoare, la care a adăugat un spor de 15 ani și două luni de închisoare, ceea ce reprezintă o treime din totalul celorlalte pedepse. Judecătorul Elena Rovența a primit o pedeapsă de cinci ani și zece luni de închisoare cu executare. Magistratul Ion Stanciu a fost condamnat la trei ani și opt luni de închisoare cu executare, iar judecătorul Sorin Viziru, la cinci ani de închisoare cu executare.
Terenuri transferate, acțiuni într-o firmă privată
Numele judecătoarei buzoiene Elena Rovența a fost amestecat, în anul 1996, într-unul dintre primele scandaluri de corupție făcute publice de presa buzoiană. Este vorba despre implicarea într-o afacere privind transferul unor terenuri agricole aparținând unor personalități publice, din domeniul politic, al Justiției și Poliției, respectiv fostul senator PDSR Ion Vasile, fostul președinte PDSR al Consiliului Județean de la acea dată, Viorel Constantinescu, fostul prefect PDSR de până în anul 1996 Aurel Gubandru, fostul președinte al Tribunalului Buzău, Gheorghe Pană, și fostul prim-adjunct al șefului Inspectoratului de Poliție al Județului, colonelul Gheorghe Duican.
În anul 1996, cotidianul OPINIA titra că toți aceștia, cu excepția colonelului Duican, care fusese împroprietărit în calitate de revoluționar, și-au transferat câte 5.000 de metri pătrați de teren agricol din extravilanele localităților de origine – Blăjani (Ion Vasile), Movila Banului (Viorel Constantinescu), județul Olt (Aurel Gubandru), Săhăteni (Gheorge Pană) – în extravilanul județului Buzău, chiar la marginea municipiului Buzău, la ieșirea din Zona Industrială spre Spătaru. Printr-o inginerie cât se poate de simplă, terenurile care erau și alipite, au căpătat statut de intravilan, prin simpla mutare a plăcuței de limită a muncipiului Buzău spre Spătaru, dincolo de terenurile cu pricina, plăcuță care, ulterior, a mai migrat, în mai multe rânduri, spre localitatea cu pricina.
Apoi, cele cinci loturi de teren, împreună cu al șaselea, aparținând cetățeanului Gheorghe Istrate, au intrat în posesia societății comerciale INTERIMEX, ai cărei acționari erau președintele en-titre al Consiliului Județean, Viorel Constantinescu, și președintele de la acea dată al Tribunalului Buzău, Gheorghe Pană, acestuia din urmă legea interzicându-i expres, și la acea oră, să fie implicat în afaceri ca magistrat. Toate actele în cauză au fost întocmite în cel mai mare secret la secția Comercială a Tribunalului Buzău, de o apropiată a președintelui Gheorghe Pană, nimeni alta decât judecătoarea Elena Rovența, a cărei fidelitate a fost răsplătită ulterior. Mai precis în momentul în care INTERIMEX a vândut întreaga suprafață de teren primei firme buzoiene cu capital străin, Natural-Est, firmă în care Ștefan Rovența – soțul, acum decedat, al judecătoarei – a primit 5% din acțiuni, alături de funcția de director general.
Respectivul scandal a fost repus pe tapet după anul 2000, odată cu declanșarea primei acțiuni instituționale de combatere a corupției, inițiativă a președintelui de atunci al României, Emil Constantinescu, când cei aflați cu musca pe căciulă au scăpat de acțiuni.
Ascensiune de invidiat
Judecătoarea Elena Rovențaa lucrat ani buni la Buzău, mai întâi ca judecător financiar al Colegiului Jurisdicțional al Camerei de Conturi. Ea a fost numită judecător la Tribunalul Buzău prin Decretul 24/1 iulie 1996, semnat de președintele Ion Iliescu. După decesul soțului, Rovența s-a mutat în Capitală, unde se ocupa de insolvențe din postura de magistrat al Secției a VII-a Civilă a Tribunalului București. Judecătoarea Elena Rovența a scris, în declarația de avere din iunie 2013, că deține un sfert dintr-un teren aflat în județul Buzău, moștenit în 2005, și peste jumătate dintr-un apartament; ea are și un credit de 32.000 de lei la BCR, luat în 2013 și scadent în 2018, iar salariul său a fost de 95.036 lei pe an (aproape 8.000 lei lunar).
De asemenea, mai multe site-uri care monitorizează activitatea magistraților specifică faptul că mai multe rude ale judecătoarei Elena Rovența, care se ocupa, în calitate de judecător al Tribunalului București, de proceduri legale privind falimentul ori insolvența, sunt angajate ale unor birouri de avocatură care au printre preocupări, și asemenea spețe. Este vorba despre fiica judecătoarei, Andreea Rovența și despre nepoții acesteia, Ana și Mihai Anghel, ultimul angajat la “Șova și asociații”, firmă aparținând controversatuluii social-democrat Dan Șova.
Mită de 10.000-15.000 lei pe lună
Surse judiciare au declarat, pentru MEDIAFAX, că dosarul celor patru judecători – Ion Stanciu, Mircea Moldovan, Elena Rovența și Sorin Viziru – a fost deschis în urma mai multor denunțuri, unul dintre acestea fiind formulat de un lichidator judiciar. Aceleași surse spun că, pe parcursul anchetei, în cauză au fost infiltrați cinci investigatori sub acoperire și au fost făcute numeroase înregistrări ambientale ce dovedesc acuzațiile aduse celor patru.
Potrivit procurorilor anticorupție, cei patru judecători au cerut și primit atât sume de bani – între 10.000 și 15.000 de lei pe lună -, cât și bunuri, de la carne și făină la cherestea și obiecte vestimentare. Banii și bunurile erau cerute și primite de la practicieni în insolvență, lichidatori sau administratori judiciari și administratori ai întreprinderii profesionale unipersonale cu responsabilitate limitată.
"Cei patru judecători din cadrul Tribunalului București – Secția a VII-a civilă, personal sau prin intermediari, au pretins și primit de la practicieni în insolvență, lichidatori sau administratori judiciari, administratori ai întreprinderii profesionale unipersonale cu responsabilitate limitată sume de bani cuprinse între 10.000 – 15.000 lunar sau sume globale de 3.000 – 4.000 lei sau bunuri (carne, făină, cherestea, obiecte vestimentare) în scopul de a îndeplini/ a nu îndeplini sau a întârzia un act privitor la îndatoririle de serviciu ori pentru a-și exercita influența pe lângă magistrații judecători, de la diverse instanțe din București sau din țară, utilizând informații deținute prin prisma atribuțiilor deduse judecății, pe care le-au pus la dispoziția lichidatorilor judiciari, implicați sau interesați în procedura insolvenței unor societăți comerciale", a arătat Direcția Națională Anticorupție (DNA).
Anchetatorii susțin că, potrivit probelor din dosar, judecătorii Ion Stanciu, Elena Rovența, Ciprian Sorin Viziru și Mircea Moldovan, personal sau prin intermediari, au pretins și primit bani sau bunuri în scopul de a îndeplini sau a nu îndeplini sau a întârzia un act privitor la îndatoririle de serviciu în legătură cu contestațiile la tabelul preliminar al creanțelor, modalității de înscriere la masa credală cu privire la creanțele creditorilor chirografari, desemnării preferențiale a unor administratori judiciari, atribuirii preferențiale a unor dosare de insolvență, exercitării influența pe lângă magistrații judecători, de la diverse instanțe din București sau din țară, utilizând informații deținute prin prisma atribuțiilor de judecător.