România nu a absobit niciun ban de la Comisia Europeană în ianuarie 2015, în termeni de rambursări de fonduri structurale și de coeziune, arată datele oficiale ale Ministerului Fondurilor Europene.
La data de 31 ianuarie 2015, România avea o rată efectivă de absorbție a fondurilor structurale și de coeziune de 44,89%, la fel ca în 31 decembrie 2014. Astfel, țara a primit de la Bruxelles circa 8,625 miliarde de euro, fără avansuri, în perioada 2007-31 ianuarie 2015, conform HotNews.ro.
Din perspectiva cheltuielilor efectuate în proiectele europene, în ianuarie 2015 România a cerut de la Bruxelles rambursări de circa 11,5 milioane de euro. Cererile de rambursare au fost trimise pentru cheltuieli efectuate în Programul Operațional Dezvoltarea Capacității Administrative (PODCA), gestionat de Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice.
Din punctul de vedere al banilor ceruți de la Bruxelles, rata de absorbție înregistrată de România a ajuns la 51,87%, la 31 ianuarie 2015. Astfel, în perioada 2007-31 ianuarie 2015, țara noastră a solicitat Comisiei să-i deconteze cheltuieli de 9,965 miliarde de euro, din care țara a primit până acum 8,625 miliarde de euro.
Cu tupeul caracteristic, depășit doar de premierul Victor Ponta, Ministrul Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici, a precizat la Radio France Internationale că rata scăzută de absorbție a fondurilor europene în ianuarie 2015 este ceva ,,normal“. El a susținut că spre finalul anului, ,,lucrurile se vor schimba radical și creșterea va fi una spectaculoasă”.
Fondul Monetar Internațional și Comisia Europeană și-a făcut o obișnuință din a solicita României să absoarbă mai mult și mai util fondurile europene care i-au fost puse la dispoziție. Și la cea mai recentă evaluare în acordul stand-by cu România, încheiată lunea trecuă, delegația FMI a atras atenția României că este percepută ca având cea mai slabă infrastructură din Uniunea Europeană, motiv pentru care are nevoie de o prioritizare mai bună a investițiilor publice și de o mai bună absorbție a fondurilor europene. ,,Pentru soluționarea deficitului tot mai mare de infrastructură se impun investiții publice mai eficiente, determinate de o absorbție mai mare de fonduri UE. În pofida unui trecut marcat de cheltuieli de capital peste media celorlalte țări similare ei, densitatea infrastructurii din România este relativ scăzută, în timp ce calitatea acesteia este percepută ca fiind cea mai slabă din UE, reflectând o irosire a resurselor cheltuite și o planificare precară pe termen mediu, în pofida unor eforturi ce au fost realizate în scopul mai bune prioritizări a proiectelor”, menționează delegația FMI.
,,Pe plan intern, în absența reformelor atât de necesare,continuarea unei absorbții slabe de fonduri UE ar întârzia modernizarea atât de necesară a infrastructurii”, se mai arată în concluziile evaluatorilor FMI. Investițiile pe fonduri UE în infrastructură ar potența și creșterea economică a României cu 0,5 puncte procentuale, mai susține FMI. ,,Creșterea potențială este proiectată în prezent la aproximativ 3 procente pe termen mediu. Misiunea estimează că impulsionarea substanțială a absorbției de fonduri UE, conducând la o infrastructură de densitate mai mare și de calitate mai bună, ar putea majora această creștere cu aproximativ 0,5 puncte procentuale pe an, pe termen mediu”, consideră Fondul.
Ministerul Fondurilor Europene explică absorbția zero din luna ianuarie 2015 prin faptul că în decembrie, anul precedent, a scăzut valoarea facturilor introduse în sistem, MFE fiind de părere că este lipsită de relevanță ,,contabilizarea rezultatelor la nivelul unei singure luni calendaristice”.