Cel mai recent Eurobarometru al Comisiei Europene arată că jumătate dintre români sunt preocupați de colectarea selectivă a deșeurilor de hârtie, carton, plastic sau sticlă, comparativ cu 90% dintre europeni. Același studiu arată că românii sunt dispuși să colecteze selectiv sticle de plastic sau alte materiale de plastic în procent de 60%, media europeană fiind de 90% în cazul acestor deșeuri. Pe locurile următoare se află colectarea selectivă a deșeurilor de sticlă, cutiilor metalice, deșeurilor de bucătărie, deșeurilor electrice și electronice, pe ultimul loc aflându-se deșeurile de grădină.
Practic, țara noastră se află la coada clasamentului european în ceea ce privește disponibilitatea de a sorta deșeurile menajere, alături de state precum Letonia și Cipru; acest fapt este dovedit de statisticile anuale, care arată ca în România sunt reciclate doar 1% dintre deșeuri.
Majoritatea românilor, peste 60%, și-ar dori mai multe instalații de reciclare și compostare a deșeurilor în zona unde locuiesc, în timp ce 58% dintre aceștia declară că își doresc asigurări mai clare că deșeurile sunt într-adevăr reciclate. Totodată, aproape jumătate dintre cei chestionați spun că au nevoie de mai multe informații despre cum și unde se separă deșeurile. Doar un procent de 40% s-ar lăsa convinși să colecteze selectiv mai mult dacă s-ar oferi stimulente financiare, precum garanții și tarife reduse. În ceea ce privește acțiunile pe care românii le-ar întreprinde pentru a reduce cantitatea deșeurilor generate, cei mai mulți dintre aceștia, 72%, declară că ar fi dispuși să cumpere exact cât au nevoie pentru a limita deșeurile generate. 60% dintre românii chestionați spun că ar depune eforturi pentru a repara aparatele stricate înainte de a cumpăra unele noi, în timp ce 48% ar evita să cumpere produse „supra-ambalate“. În ceea ce privește bunurile de folosință îndelungată și decizia de cumpărare, cei mai mulți dintre românii implicați în studiu au declarat că metoda producătorului care ar lua înapoi produsul vechi, atunci când se face o noua achiziție, i-ar influența cel mai mult decizia de cumpărare. De asemenea, românii declară că sunt influențați și de o perioadă de garanție cât mai mare la produs, dar și de utilizarea cât mai îndelungată a produsului în cauză.
Datele de mai sus constituie un imbold pentru eforturile depuse de operatorul de salubritate de a implementa acest sistem, de colectare duală, și în municipiul Buzău. Aceasta și pentru că legislația europeană din domeniul salubrizării este transpusă și în legislația românească, prin Legile 101/2006 și 211/2011. Articolul 24 alin. 6, lit. d) din această ultimă lege prevedere clar obligativitatea „membrilor comunităților locale, persoane fizice sau juridice, de a asigura precolectarea separată, în recipientele asigurate de operatorul serviciului, distinct inscripționate și amplasate în spații special amenajate, a deșeurilor pe care le-a generat în propria gospodărie sau ca urmare a activității lucrative pe care le desfășoară“. Dincolo de obligativitatea cetățenilor, și operatorul de salubritate este obligat să asigure colectarea separată a deșeurilor reciclabile. Mai mult, Legea 211/2011 stipulează clar că autoritățile publice locale „au îndatorirea de a atinge, până în anul 2020, un nivel de pregătire pentru reutilizare și reciclare de minimum 50% din masa totală a cantităților de deșeuri, cum ar fi hârtie, metal, plastic și sticlă, provenind din deșeurile menajere și, după caz, provenind din alte surse, în măsura în care aceste fluxuri de deșeuri sunt similare deșeurilor care provin din deșeurile menajere“.
RER Ecologic Service a demarat deja toate demersurile necesare pentru respectarea legii, prin dotarea cetățenilor cu saci galbeni necesari pentru realizarea colectării duale. Eforturile RER sunt vizibile în anumite zone ale orașului, unde campania „Sacul galben“ a ajuns; mai precis, cetățenii au în permanență saci galbeni, există mașini speciale pentru transportul acestora, mașini distinct inscripționate, care funcționează conform unui grafic stabilit.
Problema cea mare nu este însă, de infrastructură, ci mai mult aceea a lipsei cunoștințelor oamenilor din acest domeniu, reticența acestora, lipsa unor informații solide care să determine modificări la nivelul comportamentului ecologic. Sesizând o lipsă acută a unor astfel de informatii, RER a demarat o amplă campanie de informare, care se bazează, în special, pe repetarea mesajului campaniei în mod sistematic, până când acesta este însușit de fiecare cetățean în parte.