Tatăl lui Tudor Gheorghe vorbeşte la Buzău despre ororile comunismului

Tatăl celebrului Tudor Gheorghe, Ilie Tudor, este mâine prezent la conferinţa „Mărturii din închisorile comuniste”, eveniment găzduit de la ora 18.00, de Muzeul Judeţean.

      Invitatul s-a născut pe 3 martie 1923, în comuna Podari, jud. Dolj. Cunoscut opozant al regimului comunist, a fost condamnat în 1958 la 22 de ani de închisoare, unde a cunoscut mari personalităţi, ca  părintele Dumitru Stăniloae,  filozoful Petre ţuţea, poetul  Radu Demetrescu Gyr, prinţul Alexandru Ghica, poetul  Nichifor Crainic

Tatăl celebrului Tudor Gheorghe, Ilie Tudor, este mâine prezent la conferinţa „Mărturii din închisorile comuniste”, eveniment găzduit de la ora 18.00, de Muzeul Judeţean.

      Invitatul s-a născut pe 3 martie 1923, în comuna Podari, jud. Dolj. Cunoscut opozant al regimului comunist, a fost condamnat în 1958 la 22 de ani de închisoare, unde a cunoscut mari personalităţi, ca  părintele Dumitru Stăniloae,  filozoful Petre ţuţea, poetul  Radu Demetrescu Gyr, prinţul Alexandru Ghica, poetul  Nichifor Crainic.

      Condamnat, în anii 1950, de regimul comunist, la 22 de ani de muncă silnică – din care a executat şase, până la amnistia generală din 1964 – Ilie Tudor a fost unul din cei 70 de copii săraci luaţi din satele Olteniei şi crescuţi, la iniţiativa lui Corneliu Zelea Codreanu, la sediul legionar din strada Gutenberg, din Bucureşti, cu scopul de a studia Comerţul, în perspectiva mai lungă a realizării unor structuri economice cu ajutorul cărora, legionarii doreau să elimine dominanta elementelor alogene din acest sector, nu prin violenţă, ci prin concurenţă.

      Ilie Tudor a prezentat publicului imaginea lui Corneliu Codreanu – aşa cum a putut-o percepe, desigur, un adolescent, în cele aproape 12 luni trăite la sediul legionar -, temperamentul acelui om, trăirile lui în anumite momente, dar şi fascinaţia – inexplicabilă încă – exercitată asupra unor mase impresionante de oameni.

      Ilie Tudor a  publicat volumul de însemnări din temniţele comuniste „De sub tăvălug” (2003), dar şi poezie „Cuvinte răstignite” (2003) şi „Mlaştina deznădejdii” (2006).