A vrut să se facă agronom şi a ajuns economist. Lucrează la Garda Financiară de la înfiinţarea acesteia şi a urcat toate treptele profesionale, rezistând la conducere pe parcursul a două guvernări. Este flexibil şi înţelegător cu colegii în problemele personale, dar extrem de ferm atunci când vine vorba despre profesie, astfel că instituţia înregistrează cei mai buni indicatori de performanţă.
A vrut să se facă agronom şi a ajuns economist. Lucrează la Garda Financiară de la înfiinţarea acesteia şi a urcat toate treptele profesionale, rezistând la conducere pe parcursul a două guvernări. Este flexibil şi înţelegător cu colegii în problemele personale, dar extrem de ferm atunci când vine vorba despre profesie, astfel că instituţia înregistrează cei mai buni indicatori de performanţă.
Este dificil să vorbeşti despre Cristi Voicu, comisarul-şef al Gărzii Financiare Buzău, în câteva fraze, pentru că este un om a cărui viaţă a fost şi este plină de surprize, dintre cele mai diverse şi mai incitante. Născut în urmă cu 47 de ani, într-o familie de profesori buzoieni, a fost, aşa cum singur se descrie, “din copilărie până la însurătoare, un teribilist”. A dat de furcă celor din jur, dar “am şi învăţat extrem de multe de la cei cu care am venit în contact”.
Fascinaţia recoltelor
“Când eram mic, voiam să mă fac inginer agronom. Deşi am crescut în oraş, mă fascinau câmpurile şi recoltele, făceam statistici după cifrele din ziare şi de la televizor, când judeţele raportau producţii record. Aşa am ajuns să dau la facultate la ASE, la Economie Agrară, unde însă nu am intrat decât în cel de-al doilea an. Mi-a plăcut enorm viaţa de student şi aş fi preferat să repet un an, dar, pentru că era şi sora mea studentă, la Medicină, mi-am înţeles părinţii, care au spus că le-ar fi greu”, povesteşte cu nostalgie Cristi Voicu.
Primul său contact cu munca a fost la Grebănu- Ialomiţa, unde s-a trezit, după patru ani de “huzurit” în Bucureşti, “într-o cameră de la ţară, nevoit să mă gospodăresc singur şi fără prieteni. Primul impact a fost şocant, dar aici mi-am făcut prieteni cu care sunt şi azi în relaţii bune şi tot aici am cunoscut un om care mi-a marcat profund felul de a fi şi de a gândi, pe preşedintele de CAP Marcel Dobra, un om extrem de capabil şi de corect. După doi ani a venit Revoluţia şi am ajuns la Buzău, la IEELIF. Şi aici am întâlnit un profesionist şi om deosebit, economistul-şef Ştefan Stoica”, îşi aminteşte actualul comisar-şef.
“Am rămas doar trei”
În 1991, când s-a reînfiinţat Garda Financiară, Cristi Voicu a dat examen, la Galaţi, şi a fost admis pentru Buzău, alături de alţi 15 economişti şi jurişti, sub conducerea lui Vasile Rusu, fost coleg de facultate cu fostul premier Nicolae Văcăroiu. “În timp, alţi vreo 30 de comisari s-au perindat pe aici, din care la ora actuală mai suntem <pe metereze> doar trei: eu, Ion Leu şi Constantin Teodor. În rest, sunt comisari mai noi”, spune Voicu.
În 20 de ani de activitate la Garda Financiară a urcat toate treptele profesionale, iar din 2007 este comisar-şef. A rezistat în timpul a două guvernări şi a găsit metoda prin care instituţia a ajuns la cei mai ridicaţi indicatori de performanţă. “La serviciu, trebuie să fie o echipă. Ne ajutăm, dar ne şi respectăm, iar când este vorba despre implicare profesională, nu facem rabat. E bine ca oamenii să nu fie marcaţi de problemele personale, pentru a da randament maxim la serviciu”, apreciază şeful Gărzii.
Însurat în cinci zile
Comisar la GF, ajuns la 28 de ani, şi-a amintit de o fostă colegă de liceu, Camelia Iordache, devenită între timp profesoară de biologie. Sub un pretext oarecare a vizitat-o acasă. A doua zi a invitat-o la o plimbare, iar “după cinci zile am cerut-o de nevastă. A zis da, iar de atunci suntem împreună. Avem o căsnicie fericită, iar ea este factorul de echilibru al casei. Avem doi copii, pe Andra, care este ultimul an la Pedagogic şi vrea să dea la SNSPA, şi pe Ionuţ, de opt ani. Când s-a născut cel mic, avea 5,5 kg. Am cumpărat o minge, un tricou şi un fular cu însemnele echipei Steaua şi l-am înfăşurat cu ele. Acum face parte dintr-o echipă de juniori şi e mare dinamovist”, se mândreşte comisarul-şef, pentru care familia este “cea mai importantă, alături de sănătate”.
De când s-a însurat, a stat cu socrii. La părinţi merge în fiecare joi, cu familia, împreună cu sora sa, dr. Luminiţa Dinu şi familia ei. “Luăm masa împreună, discutăm, facem planuri şi le ducem toată presa locală şi câteva ziare centrale”.
Momente cheie
Întrebat care au fost evenimentele cele mai marcante din viaţa sa, atât în plan personal, cât şi profesional, Cristi Voicu a răspuns, fără ezitare, că “cele mai fericite momente au fost când s-au născut copiii”.
A trecut “prin bune şi prin rele”. A avut multe momente în care viaţa l-a încercat, dar anul trecut a fost unul de mare cumpănă. “Fumam patru pachete de ţigări pe zi şi nu-mi era bine. Mi s-a făcut rău la serviciu. Mi-am anunţat soţia, am ajuns la spital, iar în 24 de ore am fost trimis la Bucureşti şi operat pe cord. Am patru stenturi, iar din acel moment am renunţat la fumat. Am realizat că cele mai importante în viaţă sunt familia şi sănătatea”, concluzionează Cristi Voicu.
Profesional, comisarul-şef crede că “cel mai important este că am reuşit să mă înţeleg cu colegii, fără să fac compromisuri, iar rezultatele se văd. Eu cred că eficienţa unei instituţii depinde foarte mult de felul în care lucrezi cu oamenii şi îi ajuţi să nu fie împovăraţi de probleme personale, familiale ”.