* Horia-Andrei Gheorghe este primul şef de promoţie cu media generală 10 din istoria Colegiului „Hasdeu”
* Anul acesta 17 hasdeeni au fost admişi direct la marile universităţi ale lumii, inclusiv la OXFORD
Nu mai puţin de 17 liceeni ai Colegiului „B. P. Hasdeu” au fost acceptaţi în acest an fără examen la universităţi de prestigiu din lume. Rezultatele obţinute pe parcursul celor patru ani de liceu şi premiile la olimpiadele internaţionale i-au propulsat pe buzoieni direct în topul unora dintre cele mai bune facultăţi la nivel mondial.
* Horia-Andrei Gheorghe este primul şef de promoţie cu media generală 10 din istoria Colegiului „Hasdeu”
* Anul acesta 17 hasdeeni au fost admişi direct la marile universităţi ale lumii, inclusiv la OXFORD
Nu mai puţin de 17 liceeni ai Colegiului „B. P. Hasdeu” au fost acceptaţi în acest an fără examen la universităţi de prestigiu din lume. Rezultatele obţinute pe parcursul celor patru ani de liceu şi premiile la olimpiadele internaţionale i-au propulsat pe buzoieni direct în topul unora dintre cele mai bune facultăţi la nivel mondial. „Printre absolvenţii care vor reprezenta Buzăul în lume se numără Ion Ambrinoc, care a fost acceptat la OXFORD, Ana-Maria Creţu, acceptată la ECOLE SUPERIORE din Franţa, Tudor Marin va merge în America – Orlando, unde va urma Studii Economice, Antonia Nae merge în Anglia, iar Laura Nicoară a fost chemată la o universitate din Scoţia pentru a studia Limbile Clasice”, a declarat directorul Colegiului „B. P. Hasdeu”, Ionel Banu.
Între cei 17 „copii de aur” se regăseşte şi Horia-Andrei Gheorghe, buzoianul care va intra în istoria HASDEULUI drept primul şef de promoţie cu media generală 10. „Băiatul ăsta nu doar că a avut timp de patru ani numai medii de 10, dar am fost curios să îi număr notele de 9. Ce credeţi? În patru ani, doar 21 de note de 9”, mai spune Ionel Banu. În ciuda rezultatelor sale, leaderul HASDEULUI se consideră un adolescent obişnuit, care ţine să sublinieze că a terminat „<mate-info, bilingv: engleză> în cea mai bună clasă din liceu, Clasa a XII-a C”. A avut posibilitatea să aleagă între două instituţii de învăţământ superior din America şi … a ales-o pe a treia.
Reporter: Cum e să fi primul şef de promoţie cu 10 pe linie?
Horia Gheorghe: Este o mulţumire pentru mine, o oarecare mândrie. Simt că efortul depus de mine a fost răsplătit.
Rep.: Ce a reprezentat perioada petrecută în HASDEU?
H. G.: Ca pentru toţi liceenii, perioada asta petrecută în HASDEU a fost una a transformării, a dezvoltării. Chiar simt că m-am schimbat foarte mult ca orizont, ca disponibilitate de a asculta…
Rep.: Care a fost materia care ţi-a plăcut cel mai puţin?
H. G.: Să spun asta? (n.r.-râde). Poate Chimia, dar profesoara Angela Matache ne-a ajutat foarte mult. Sunt mulţi profesori cărora trebuie să le mulţumesc, începând cu diriginta Iulia Lazăr, Alin Burta, Bogdan Enescu şi vă rog să o puneţi pe primul loc pe Mariana Dragomir de Fizică, materia mea preferată.
Rep.: Unde mergi mai departe? În America?
H. G.: Da. Am depus la două facultăţi din America şi m-au acceptat. Este vorba despre Cornell University, locul 15 în topul universităţilor din lume, şi Colgate University, la care mă hotărâsem să merg datorită bursei. Vineri însă, la o oră de la festivitatea de absolvire, am primit un mail de la o altă şcoală din America, Amherst College, Massachusetts, şi cred că o aleg pe asta, pentru că îmi oferă o bursă mai bună.
Rep.: Cum ai intrat în atenţia universităţilor americane. Pe baza mediei?
H. G.: Nu. America face excepţie. Este foarte complicat să ajungi acolo şi nu poţi fără examen, indiferent cât de bune sunt rezultatele tale în România.
În loc de profesori cu experienţă, în particular s-a pregătit cu un coleg
Rep.: Povesteşte-ne cum s-a derulat examenul?
H. G.: M-am apucat de învăţat abia pe la sfârşitul verii, în condiţiile în care mulţi încep din a XI-a cu profesori cu experienţă. Pe mine m-a ajutat un coleg mai mare. M-am dus la Liceul American Român din Bucureşti şi am susţinut mai multe examene destul de grele: de limbă, SAT-ul, adică un fel de bacalaureat, o probă la matematică, plus două de engleză şi multe eseuri. Pe baza notelor şi a rezultatelor din liceu, am depus cereri la universităţile care mă interesau.
Rep.: Cum se vede România prin ochii unui licean eminent?
H. G.: Asta este o întrebare pentru politicieni, nu pentru nivelul meu. Văd România ca un elev. Sunt câteva lucruri deranjante, dar nu pot spune că m-am ciocnit de ceva care să mă facă să gândesc altfel decât un liceean obişnuit.
Rep.: Te-am întrebat asta, pentru că mă interesează părerea unui tânăr înainte de a pleca din ţară? Majoritatea nu se mai întorc. Tu ce vei face?
H. G.: Sper să mă întorc cât mai aproape, măcar în Europa undeva, dacă nu chiar în România. Lucrurile astea însă vor depinde de ofertă, bineînţeles. ştii cum este, toţi îţi spun „du-te şi nu te mai întoarce”, dar este altceva când te vezi în momentul de a pleca.
Rep.: Ce vrei să faci în viaţă?
H. G.: Aş dori să fac cercetare în fizică sau informatică.
Rep.: Te-au privit altfel colegii şi prietenii, pentru că erai băiatul de 10. Te-au numit „tocilar”?
H. G.: Nu, m-au privit ca pe un coleg. Nici nu aveau cum altfel, pentru că nu sunt un tocilar, iar toţi cei din clasa mea au fost foarte buni.
Rep.: Ai renunţat la multe lucruri pe care le face un adolescent obişnuit?
H. G.: Nu a trebuit să renunţ la nimic. Cel puţin eu aşa am simţit. Am fost la petreceri, am fost la mare.