În viitorul nu foarte îndepărtat, România va fi plină de pensionari proveniţi din rândurile primarilor de diferite culori politice. Noile modificări ale legii electorale adoptate ieri de Parlamentul României permit rămânerea în funcţie a multor primari până la pensie sau până la eventuala lor reorientare voită către alte activităţi.
După cum deja probabil cunoaşteţi, în bătălia electorală pentru funcţia de primar în alegerile locale din 2012 va ieşi câştigător candidatul care va obţine în primul tur cel mai mare număr de voturi, fără a se mai organiza un al doilea tur de scrutin, în cazul în care acesta nu va obţine 50 la sută din sufragii.
Din experienţa electorală anterioară, cea mai recentă fiind în 2008, rezultă în mod clar că primarii în funcţie au prima şansă în bătălia cu contracandidaţii lor.
În viitorul nu foarte îndepărtat, România va fi plină de pensionari proveniţi din rândurile primarilor de diferite culori politice. Noile modificări ale legii electorale adoptate ieri de Parlamentul României permit rămânerea în funcţie a multor primari până la pensie sau până la eventuala lor reorientare voită către alte activităţi.
După cum deja probabil cunoaşteţi, în bătălia electorală pentru funcţia de primar în alegerile locale din 2012 va ieşi câştigător candidatul care va obţine în primul tur cel mai mare număr de voturi, fără a se mai organiza un al doilea tur de scrutin, în cazul în care acesta nu va obţine 50 la sută din sufragii.
Din experienţa electorală anterioară, cea mai recentă fiind în 2008, rezultă în mod clar că primarii în funcţie au prima şansă în bătălia cu contracandidaţii lor. Judeţul Buzău are 87 de primari, 31 dintre aceştia fiind ai PNL, 30 ai PSD, 25 ai PDL şi unul al PNG.
În 2008, 61 de primari din cei 87 (70,11 la sută din numărul total) au fost realeşi în funcţie, dovedind astfel că au resursele logistice şi de simpatie publică necesare înfrângerii oricărui candidat.
Doar 26 de primari sunt nume noi în această funcţie, deşi 11 dintre ei fuseseră consilieri locali, iar cinci, chiar viceprimari. Un aspect interesant este acela că toţi foştii viceprimari au schimbat partidul pentru a fi în măsură să câştige prima poziţie. Cineva ar putea spune că nu au fost contracandidaţi suficient de puternici pentru a înfrânge primarii în funcţie, dar faptul că 50 dintre aceştia (adică 57,47 la sută din total) au ieşit din primul tur de scrutin arată că celelalte forţe politice nu au reuşit să înlăture influenţa edililor în exerciţiu.
Tendinţa este de aşteptat să se menţină şi în 2012, atunci când nu se va mai organiza şi un al doilea tur de scrutin. Acest lucru va majora şansele actualilor primari de a câştiga un nou mandat. Ipoteza este întărită de faptul că la alegerile din 2008 doar nouă contracandidaţi au reuşit să câştige din primul tur de scrutin, ceilalţi 17 având nevoie de un al doilea scrutin.
Este bine cunoscut faptul că, de multe ori, în cel de-al doilea tur, procentele se pot inversa în favoarea contracandidatului, datorită, mai ales, alianţelor pe care acesta le face cu ceilalţi candidaţi ieşiţi din competiţia electorală. Astfel de exemple au existat şi în 2008, când, în şase situaţii, candidaţi care au fost foarte aproape de câştigarea în primul tur (având procente între 46,84 la sută şi 49,84 la sută) au reuşit contraperformanţa de a pierde în turul doi.
Pentru toate aceste motive, este de aşteptat ca eşichierul politic prezent să rămână aproximativ la fel, cu excepţia cazului în care vom asista la migraţii de ultim moment în 2012 de la un partid politic la altul.