Edilii din Rm. Sărat au solicitat reprezentanţilor Ministerului Culturii suma de zece miliarde de lei vechi pentru continuarea lucrărilor la Catedrala municipiului.
Potrivit datelor furnizate de primarul Viorel Holban, demersurile au fost făcute încă de anul trecut, astfel încât să existe posibilitatea repartizării fondurilor în bugetul din acest an. În schimb, şefii administraţiei râmnicene susţin că nu au primit nici până astăzi vreun răpuns de la funcţionarii instituţiei centrale. În aceste condiţii, reprezentanţii municipalităţii au acordat sumele necesare pentru a asigura conservarea construcţiei existente.
Edilii din Rm. Sărat au solicitat reprezentanţilor Ministerului Culturii suma de zece miliarde de lei vechi pentru continuarea lucrărilor la Catedrala municipiului.
Potrivit datelor furnizate de primarul Viorel Holban, demersurile au fost făcute încă de anul trecut, astfel încât să existe posibilitatea repartizării fondurilor în bugetul din acest an. În schimb, şefii administraţiei râmnicene susţin că nu au primit nici până astăzi vreun răpuns de la funcţionarii instituţiei centrale. În aceste condiţii, reprezentanţii municipalităţii au acordat sumele necesare pentru a asigura conservarea construcţiei existente.
“În momentul de faţă, parohia are datorii de cinci miliarde de lei vechi, până acum fiind realizat subsolul construcţiei, unde deja se slujeşte. Pentru că este greu să fie continuate lucrările, am decis să acordăm fondurile necesare izolării planşeului dintre ceea ce va fi biserica propriu-zisă şi subsol, întrucât exista riscul să apară infiltraţii şi să se degradeze inclusiv ceea ce se realizase“, ne-a declarat primarul Viorel Holban. În prezent, până la primirea unui răspuns de la Ministerul Culturii, pentru continuarea lucrărilor aleşii locali mizează doar pe sprijinul enoriaşilor din parohie şi al unor sponsori.
Pe lângă noua catedrală aflată în construcţie, din zestrea lăcaşelor de cult a municipiului Rm. Sărat face parte Biserica “Adormirea Maicii Domnului“. Biserica fost ridicată în timpul lui Constantin Brâncoveanu (1688-1714), obiectivul făcând parte, alături de Casa Domnească, stăreţie, turnuri şi zidul de incintă, din Complexul Brâncovenesc, edificat de domnitor împreună cu unchiul său, Mihail Cantacuzino spătarul, între anii 1690-1697, în stilul care s-a impus în arhitectura românească sub numele de “stilul brâncovenesc”, ceea ce înscrie municipiul Rm. Sărat pe harta oraşelor care merită vizitate pentru acest tip de obiective.