Ca să vorbeşti despre chirurgul buzoian Marius Anastasiu într-un material sumar este aproape imposibil, chiar dacă eşti obişnuit cu sintetizarea la maxim a informaţiei şi porneşti de la ideea că publicul căruia i te adresezi ştie câte ceva despre el. Paradoxal, şeful Secţiei de Chirurgie a Spitalului Judeţean de Urgenţă Buzău este unul dintre cei mai cunoscuţi şi apreciaţi chirurgi din Europa Occidentală şi America, dar mai puţin cunoscut pacienţilor din România şi chiar din Buzău.
Ca să vorbeşti despre chirurgul buzoian Marius Anastasiu într-un material sumar este aproape imposibil, chiar dacă eşti obişnuit cu sintetizarea la maxim a informaţiei şi porneşti de la ideea că publicul căruia i te adresezi ştie câte ceva despre el. Paradoxal, şeful Secţiei de Chirurgie a Spitalului Judeţean de Urgenţă Buzău este unul dintre cei mai cunoscuţi şi apreciaţi chirurgi din Europa Occidentală şi America, dar mai puţin cunoscut pacienţilor din România şi chiar din Buzău.
În topul internaţional al chirurgilor
Cine-şi închipuia, în urmă cu 25 de ani, că tânărul medic de la Metalurgica, Dr. Marius Anastasiu, va fi unul dintre chirurgii de top ai lumii, fără a părăsi, însă, Buzăul?!… Membru onorific sau cu drepturi depline şi chiar făcând parte din forurile de conducere al celor mai prestigioase societăţi academice româneşti, europene şi americane de chirurgie, dr. Marius Anastasiu a fost desemnat , în 2004, „Fellow of American College of Surgeons“. În 2005, la Poiana Pinului, înfiinţează Societatea Română de Chirurgie de Urgenţă şi Trauma (SRCUT) şi organizează primul simpozion naţional, cu participare internaţională, al acesteia. În 2006, American Biographical Institute îl desemnează „Omul anului“, dintre sute de medici de top din lumea întreagă.
Pionierat în laparoscopie
Dr. Marius Anastasiu a început să fie cunoscut şi apreciat ca un chirurg de top în România în 1999, când a adus şi a pus în funcţiune, la Spitalul Judeţean Buzău, cel de-al treilea laparoscop din ţară (după Bucureşti şi Iaşi), deşi la acel moment era, deja, membru al Societăţii Europene de Chirurgie Digestivă (EDS), al Societăţii Internaţionale de Chirurgie şi Gastroenterologie (IASG), la care mai târziu s-a adăugat Oncologia, membru al Uniunii Medicale din Balcani şi al Societăţii Internaţionale de Pancreatologie (IAP). „Acum, laparoscopul este un instrument chirurgical obişnuit, în aproape toate spitalele cu secţii chirurgicale din ţară“, spune dr. Anastasiu, pentru care „evoluţia profesională în pas cu cele mai noi cuceriri ştiinţifice este esenţială“.
Punctul „Z“
Chirurg în SJU Buzău din 1991, dr. Anastasiu a fost marcat, în urmă cu nouă ani, de unul dintre cazurile extrem de complicate pe care le-a rezolvat şi de la care, în urma prezentării la un congres internaţional, s-a schimbat în România modul de abordare a cazurilor de chirurgie de urgenţă şi traumatologie. „Este un caz care mi-a marcat cariera şi pe care-l voi aminti probabil toată viaţa. Un tânăr din Lopătari, de vreo 23 de ani, a fost sfârtecat în timp ce lucra la un gater. A ajuns la spital cu ruptură de ficat, de splină, de pancreas, avea şoc hemoragic, iar abdomenul era zob. Împreună cu alţi doi colegi, am intrat în sala de operaţie, iar după 7-8 ore, rezolvaserăm întreaga patologie. Greşit! Aveam să aflu asta şocat, mai târziu, la un congres, în Franţa, când am înţeles că numai tinereţea l-a ajutat să iasă cu bine dintr-o asemenea intervenţie, deşi manevrele fuseseră corect executate“, arată dr. Anastasiu cât de importantă este „strategia de control a leziunii“.
Noi baze ştiinţifice, la Buzău
Modul de abordare a intervenţiilor de tipul celei de mai sus trebuia să fie altul, arată dr. Anastasiu. „Mai întâi se fac manevrele de stabilizare şi cele neapărat necesare, iar după 24-48 de ore se reintervine, astfel ca rata de succes să se dubleze. De atunci s-a schimbat şi în România modul de abordare a chirurgiei de urgenţă“, arată dr. Anastasiu cum a ajuns să înţeleagă el şi ceilalţi chirurgi cum trebuie abordată chirurgia de urgenţă şi mai ales traumatologia viscerală. Tot de la acest caz s-a decis înfiinţarea, în 2005, a Societăţii Române de Chirurgie de Urgenţă şi Trauma, al cărei sediu social este la SJU Buzău. Din conducerea acestui for ştiinţific fac parte, alături de dr. Anastasiu, dr. Mircea Beuran, dr. Irinel Popescu şi alte somităţi ale chirurgiei româneşti de urgenţă.
De la şoricei, la chirurgie
Zoologia a fost, din copilărie, una dintre pasiunile medicului buzoian de mai târziu, Marius Anastasiu. „Iubeam animăluţele şi citeam tot ce găseam despre ele şi comportamentul lor. În clasa a IX-a, la Colegiul Hasdeu, am crezut că mă reorientez către geologie, dar influenţa părinţilor m-a readus la prima pasiune, care s-a cristalizat odată cu experienţele de laborator. Într-a X-a, am luat şoricei albi pentru experienţe, la şcoală. S-au înmulţit, iar într-o zi, vreo 50 de şoricei au scăpat pe holurile liceului, creând un adevărat haos. Dintr-a XI-a, odată cu studiul anatomiei şi fiziologiei omului, am ştiut că vreau să fiu medic, iar disecţiile m-au ajutat să înţeleg că voi fi chirurg“, îşi aminteşte dr. Anastasiu, despre primele decizii în carieră.
Activitate ştiinţifică
Dr. Marius Anastasiu are în palmares peste 50 de cursuri şi atestări profesionale în ţară şi în străinătate, a participat cu peste 50 de lucrări individuale sau de grup la numeroase congrese, conferinţe şi simpozioane din ţară şi din străinătate, având peste 30 de articole de specialitate publicate în reviste medicale româneşti şi străine. Începând de anul acesta, dr. Anastasiu este unul dintre cei cinci „reviewer’s“ internaţionali care verifică, corectează şi notează lucrările medicale ştiinţifice înaintea publicării în reviste de specialitate în cadrul Jurnalului European de Chirurgie, respectiv, avizează prezentarea unor lucrări în cadrul congreselor sau altor manifestări ştiinţifice de specialitate.
{loadposition zgalerie1010}