* În ultimii 20 de ani Romsilva a mai rămas în administrare cu 80. 458 ha din 158.500 ha cât reprezenta suprafaţa fondului forestier în 1990
Marea retrocedare a pădurilor a condus la trecerea în proprietate privată a aproximativ 3,5 milioane de hectare, la nivel naţional, iar în patrimoniul statului român au mai rămas doar 2,9 milioane de hectare, se arată într-o statistică recentă a INS.
* În ultimii 20 de ani Romsilva a mai rămas în administrare cu 80. 458 ha din 158.500 ha cât reprezenta suprafaţa fondului forestier în 1990
Marea retrocedare a pădurilor a condus la trecerea în proprietate privată a aproximativ 3,5 milioane de hectare, la nivel naţional, iar în patrimoniul statului român au mai rămas doar 2,9 milioane de hectare, se arată într-o statistică recentă a INS.
În ceea ce priveşte fondul forestier al Buzăului, pădurile se întindeau, în 1990, pe 158.000 de hectare. În ultimii 20 de ani au trecut în proprietate privată 80.458 ha, potrivit datelor oferite de Direcţia Silvică, prin purtătorul de cuvânt, Iulia Şteau.
Prefectul judeţului, Paul Beganu, a precizat că cea mai mare suprafaţă de pădure retrocedată a intrat în “ograda” Academiei Române, care are deja în posesie cel mai mare ocol silvic privat din Buzău, în nordul judeţului, cu 13.000 ha din cele 18.000 ha solicitate (pentru 5.000 ha urmează să se pronunţe instanţele pe rolul cărora se află procese în derulare).
“Vânătorii de zestre”
La nivel naţional s-a constatat că peste 20.000 de hectare au fost retrocedate ilegal, iar alte sute de mii de hectare ar putea intra în posesia unor falşi proprietari, în următorii ani. Există, diferiţi “samsari”, care nu fac altceva decât să speculeze legislaţia extrem de permisivă în recuperarea unor drepturi de proprietate, fără dovezi solide (cel mai uşor au fost retrocedate anumite suprafeţe în perioada recostituirii acestora cu martori).
Prefectul Beganu susţine însă că “la Buzău lucrurile nu au scăpat prea rău de sub control, chiar dacă au existat tentative, prin <samasarii vânători de zestre>. Flagrant a fost cazul presupusului moştenitor al boierilor Buzeşti. Din fericire, instanţa a constatat că cererea era nu doar aberantă, ci şi fără susţinere juridică”.
Speculatori şi infractori
Potrivit datelor oferite de Romsilva, “pentru evitarea unor retrocedări ilegale, în comisiile pentru reconstituirea dreptului de proprietate, reprezentantul nostru refuză să semneze documentul, dacă are dubii cu privire la autenticitatea documentelor. Din păcate, numai în instanţă se poate dovedi asta, pentru că de multe ori, la nivelul comisiilor nu se ţine cont de argumentele şi dovezile prezentate”, a precizat Iulia Şteau, menţionând că pentru a se evita astfel de situaţii ar trebui modificată legislaţia.
Pentru a-i împiedica pe speculatori şi infractori, reprezentanţii Direcţiei Silvice au formulat numeroase plângeri penale împotriva unor experţi şi a membrilor comisiilor locale care s-au dedat la “abuzuri”.
Tăieri ilegale, mai mult în privat
Prefectul Beganu susţine însă că la nivelul judeţului Buzău nu s-au înregistrat, după 1990, tăieri ilegale masive, aşa cum s-a întâmplat în nordul Moldovei sau în Transilvania şi chiar la vecinii noştri din Vrancea. “Nu am avut defrişări la nivelul judeţului. S-au înregistrat şi continuă să existe tăieri ilegale sporadice, mai mult din pădurile private, cele mai mari jafuri înregistrându-se în special în zonele Brăieşti şi Calvini.
La începutul secolului XIX, peste 70 la sută din suprafaţa totală a României era acoperită cu păduri, dar s-a ajuns la 26,7 la sută. Pădurile din zona de câmpie au fost defrişate în “epoca” ceauşistă în favoarea culturilor agricole care, din păcate, astăzi zac pârloagă în mare parte.
Potrivit Inspectoratului Judeţean de Poliţie Buzău, numai anul acesta au fost constatate 50 de infracţiuni şI peste 300 de contravenţii la Codul Silvic şi alte peste 50 de infracţiuni în domeniul exploatării şi industrializării materialului lemnos, ultima “captură” substanţială de infractori având loc chiar săptămâna trecută, în zona Gura Teghii.