* În ultimii 20 de ani, Romsilva a mai rămas în administrare doar cu 80. 458 ha, din 158.500 ha cât reprezenta suprafaţa fondului forestier în 1990
Câte hectare de pădure au dispărut după revoluţie, pâna astăzi?
* În ultimii 20 de ani, Romsilva a mai rămas în administrare doar cu 80. 458 ha, din 158.500 ha cât reprezenta suprafaţa fondului forestier în 1990
Câte hectare de pădure au dispărut după revoluţie, pâna astăzi? Peste un milion de hectare, la nivelul întregii ţări, dar nu şi la Buzău, unde autorităţile locale susţin că “fenomenul se petrece mai ales în sectorul privat, pentru că retrocedarea s-a făcut haotic atat prin Legea 18/1991, Legea 1/2000, cât şi prin 247/2005, şi unde, mai ales pe suprafeţele mici, nu există pază, deşi există obligativitatea încheierii unor contracte în acest sens. Sunt foarte multe suprafeţe mai mici de un hectar, în special în zonele Căneşti, Chilii, Scorţoasa, Mânzăleşti, Valea Salciei, din care s-a exploatat haotic. În acest sens stau dovadă numeroasele infracţiuni silvice constatate şi, respectiv, sancţionate de organele legale”, arată prefectul judeţului, Paul Beganu, care fiind inginer silvic, are o oglindă clară a felului în care a evoluat fondul forestier în judeţ.
Pădurea se vrea nepăzită
Problema pazei fondului forestier, cât şi pe cea a tăierilor ilegale, reprezintă o preocupare majoră a Direcţiei Silvice, a Prefecturii Buzău şi a primăriilor pe raza cărora există păduri, dar şi a Poliţiei care aproape în fiecare săptămână descoperă cel puţin o infracţiune la regimul silvic.
“Am sperat ca Autoritatea Publică Centrală, care răspunde de silvicultură, să găsească modalităţile prin care să se protejeze integritatea fondului forestier”, susţine reprezentantul Direcţiei Sivice, Iulia Şteau. Conducerea instituţiei consideră că pentru a se atinge acest obiectiv ”ar trebui modificată legislaţia specială privind excepţiile de la retrocedarea terenurilor forestiere proprietate publică a statului anterior anului 1948 şi a celor provenite din succesiuni vacante exproprierilor anterioare anului 1945”.
Reprezentanţii Ministerului Mediului spun că vor căuta sancţiuni mult mai drastice împotriva hoţilor de lemn, însă reprezentanţii Romsilva şi autorităţile locale cer doar să se aplice formula cea mai simplă, asigurarea pazei pădurilor. “Chiar dacă hoţul este prins, suprafaţa defrişată se reface în zeci de ani, în trei generaţii. Este mult mai important să prevenim acest jaf”, susţine prefectul judeţului.
Se poate vorbi despre furt controlat?
Spre deosebire de alte ţări din centrul şi vestul Europei, în România pădurea trebuie păzita. La noi, populaţia este atât de săracă, mai ales în mediul rural, încât, oamenii găsesc în pădure acel debuşeu de a scăpa temporar de grija zilei de mâine. Asistăm, practic, la un furt de subzistenţă, mai ales în judeţul Buzău, după cum susţin autorităţile, care arată că “la noi nu au existat furturi de lemn controlate, ca în alte regiuni”, aşa cum precizau atât prefectul Beganu cât şi reprezentanţii Romsilva.
Cum Dumnezeu s-a făcut marea retrocedare numai în sectorul silvic?!… Va fi tras la răspundere cineva, vreodată? Sectorul forestier privat este cel mai expus şi mai vulnerabil la distrugere, pentru că multe dintre aceste păduri nu mai sunt administrate şi păzite. Statul nu a asigurat, aşa cum era obligat, subvenţiile necesare (10 euro/ha) pentru asigurarea administrării pădurilor private de pâna la 30 de hectare.
Şi totuşi…
În privinţa retrocedărilor ilegale, Romsilva susţine că are mâinile parţial legate.“Recunoaşterea calităţii procesuale active a RNP Romsilva în toate litigiile de fond funciar, eliminarea expertizelor extrajudiciare şi delimitarea fondului forestier proprietate publică a statului anterior anului 1948, precum şi comunicarea acestei situaţii tuturor autorităţilor implicate în procesul dreptului de proprietate ar putea reprezenta soluţii în evitatrea retrocedărilor ilegale”, susţine Direcţia Silvică Buzău, prin purtătorul de cuânt, Iulia Şteau.
Avem doar câţiva mari proprietari, dar aproape 200.000 de buzoieni persoane fizice care deţin astăzi suprafeţe foarte mici, între 0,5 şi două hectare de pădure, potrivit datelor oferite de prefect. Cei mulţi sunt şi cei mai săraci, astfel că nu-şi permit să dea în administrare pădurile, ceea ce face ca dintr-o altă sărăcie, a altor neaveniţi, să asistăm la furtul pădurii.