A fost fondatorul primei firme private de producţie la Buzău imediat după Revoluţie
Invenţia se va concrertiza, după ani întregi de muncă, la grup Romet şi va oferi soluţii net superioare procedurii similare folosite de americani.
A fost fondatorul primei firme private de producţie la Buzău imediat după Revoluţie
Invenţia se va concrertiza, după ani întregi de muncă, la grup Romet şi va oferi soluţii net superioare procedurii similare folosite de americani.
Buzoianul Constantin Iancu sau Titi pentru prieteni, face parte din acea categorie specială de semeni ai noştri pentru care viaţa are sens atunci când ai un ideal de îndeplinit. Pentru realizarea lui a fost dispus să renunţe la altă pasiune a sa din studenţie(muzica), ce poate i-ar fi schimbat total cursul vieţii.
A absolvit în 1977 facultatea de metalurgie la Bucureşti, după care s-a angajat ca inginer la Metalurgica Buzău,devenind şef de secţie schimb. În 1984 pleacă, în calitate de şef de secţie “Turnătorie”, la Industria Mică Buzău. În 1990, în plină expansiune de consignaţii şi buticuri, care reprezentau principala categorie de întreprinzători privaţi, a avut curajul să înfiinţeze prima firmă de producţie la Buzău, ALFO, care realiza piese turnate din fontă şi neferoase. A funcţionat opt ani, reuşind să încheie contracte cu firme din Germania, unde exporta diverse produse turnate. Tot în acea perioadă intră în contact cu un institut de cercetări din Kiev, cu ai cărui specialişti a încercat să aplice o tehnologie revoluţionară, aflată într-o fază incipientă de cercetare în fosta Uniune Sovietică. A trecut prin falimente şi asocieri cu persoane care nu l-au meritat, dar nu s-a dat bătut. Chiar dacă asta a însemnat un şir nesfârşit de nopţi “albe”, de căutări, nenumărate experimente, calcule, marcate de obstacole, de dezamăgiri, dar niciodată de renunţări. A căutat ani întregi soluţii pentru o tehnologie care să poată revoluţiona ramura metalurgiei, iar încununarea muncii sale asidue a venit anul trecut, când a obţinut brevetul invenţiei “Instalaţie şi procedeu pentru turnarea de precizie a pieselor din metale sau materiale compozite”, acordat de Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci.
De acum, lucrurile intraseră pe un făgaş bun pentru inginerul buzoian, iar tehnologia elaborată de acesta urma să fie utilizată, în premieră, începând din toamnă, prin intermediul unei firme recent înfiinţate, componentă a Grupului Romet Buzău.
S-a stins chiar în hala unde urma să se aplice invenţia sa
O banală inspectare a unei hale avea să fie, la finalul săptămânii trecute, ultimul contact al lui Titi Iancu cu locul unde, în curând, va fi implementată tehnologia pe care a creat-o. Sub privirile şocate ale celorlaţi specialişti care-l însoţeau, a căzut fulgerat în timp ce explica fluxul tehnologic directorului general Grup Romet, Constantin Toma. Suferise un infarct şi toate eforturile medicilor de pe Ambulanţa chemată urgent s-au dovedit zadarnice. Rezultatele autopsiei au evidenţiat grave probleme de sănătate, în special afecţiuni ale inimii, pe care, absorbit de munca sa, a preferat să le ignore, fără a se menaja vreodată.
Soţia Viorica şi fiul său Cristian, stabilit de mulţi ani în Spania, spun că s-a stins când, după ani întregi de zbucium şi muncă istovitoare, îşi găsise liniştea, pentru că ştia că invenţia lui, odată aplicată, îşi va demonstra valoarea.
Reprezentanţii Grup Romet, care vor aplica tehnologia inginerului buzoian caută acum soluţii în absenţa inventatorului şi intenţionează să constituie o nouă echipă să ducă la bun sfârşito idee extraordinară.
Tehnologia inventată de inginerul Iancu este, potrivit specialiştilor în domeniu, cea mai performantă la nivel european, iar soluţiile noi oferite de aceasta în anumite faze de turnare sunt net superioare procedurii similare aplicată de industria de profil din SUA.
Realizarea de excepţie a buzoianului implică avantaje certe, comparativ cu tehnologia clasică, respectiv costuri de operare reduse considerabil, consum de materie primă diminuat cu 40 la sută, alături de precizie dimensională şi calitate înaltă a suprafeţelor, aspecte ce pot fi remarcate în special la utilizarea acestor piese în industria automobilelor.
Titi Iancu, printre fondatorii trupei Holograf
Constantin Iancu s-a numărat printre fondatorii, la finalul anilor ‘70, a celebrei trupe rock Holograf.
Se întâmpla pe vremea studenţiei, când împărtăşea cu prietenii săi pasiunea pentru muzică, ceea ce i-a mobilizat să pună bazele formaţiei care continuă şi astăzi, după atâţia ani, să scoată hituri după hituri. Pe atunci, alături de buzoianul Titi Iancu, care cânta la chitară bas, mai făceau parte din Holograf Tino Furtună, Edi Petroşel şi Mihai Pocorschi solist.
A ales să renunţe la muzică şi să se dedice unei specialităţi dure la propriu şi la figurat, care a reprezentat în viaţa lui acea provocare care i-a adus satisfacţia muncii sale după ani grei de cercetare.
“Un mare specialist în domeniu, care şi-a dedicat viaţa realizării unei tehnologii extraordinare, o invenţie de care acum se interesează mulţi”(prof.dr.univ. Laurenţie Sofroni, Universitatea Politehnica Bucureşti)
“Deplângem moartea ing. Constantin Iancu, cunoscut în Ucraina şi în Institut” (Prof.dr. ing.O.I.Shinski, Academia Naţională de Ştiinţe a Ucrainei, preşedintele Asociaţiei Turnătorilor din Ucraina)
“L-am cunoscut în 1990, când devenise deja o speranţă pentru noi, cei care lucram încă la stat. Mi-a plăcut pasiunea lui de a face lucruri noi, fără să-l intereseze banii. Sper să fiu în stare să duc la bun sfârşit opera lui Titi Iancu”(Constantin Toma, director general Grup Romet)