* În ultimii 20 de ani, Romsilva a mai rămas în administrare doar cu 80. 458 ha, din 158.500 ha cât reprezenta suprafaţa fondului forestier în 1990
* În ultimii 20 de ani, Romsilva a mai rămas în administrare doar cu 80. 458 ha, din 158.500 ha cât reprezenta suprafaţa fondului forestier în 1990
Din situaţia prezentată de Direcţia Silvică Buzău privind “realizările comune cu poliţia în perioada 1 ianuarie-31 mai 2011”, reiese că s-au constatat 18 infracţiuni silvice, dintre care cele mai multe în zonele arondate ocoalelor silvice Cislău, Vintilă Vodă şi Tisău. În aceeaşi perioadă au fost aplicate 265 de contraveţii, depistate atât în pădurile de stat cât şi în cele particulare. În consecinţă, amenzile aplicate s-au ridicat la 240.750 de lei, iar volumul de lemn confiscat a ajuns la 320 mc, din care 188 mc de cherestea, astfel că se ajunge la o valoare totală a confiscărilor de 76.708 lei . Valoarea totală a pagubelor tăierilor ilegale constatate s-a ridicat, însă, la 96.590 lei.
Puţin, s-ar putea spune, atâta vreme cât nu se cunosc decât infractorii prinşi şi sancţionaţi, iar o mare parte a pădurilor private, fărâmiţate în loturi mici, continuă să fie nepăzită. Iar “hoţul neprins… este negustor cinstit”. Este foarte greu să se facă o estimare, deşi Ministerul Mediului promite finalizarea unor investigaţii, în acest sens, la nivel naţional, până la sfârşitul acestui an.
Economia subterană a lemnului
Firesc, masa lemnoasă care pleacă prin furt din păduri, mai ales dacă nu se descoperă infracţiunea, ajunge la câte un particular, pentru că nu poate intra într-o unitate de prelucrare, în baza vreunui act legal. Cantităţile mici ajung în gospodării ca lemne de foc sau de construcţie, iar de cele mai multe ori sunt valorificate fără ca cineva să ştie de unde şi cum au fost procurate. Cineva trebuia să se autosesizeze, mai demult, dar nu s-a vrut, se pare, să se destructureze ceea ce se cunoaşte ca “mafia lemnului”.
Chiar dacă în judeţul Buzău nu s-au înregistrat defrişări masive, aşa cum susţin autorităţile, este de notorietate faptul că în urmă cu 10 ani, Omar Hayssam a valorificat, prin Foresta Nehoiu (fosta fabrică de mobilă) şi “firmele căpuşă” din jurul său, cantităţi enorme de lemn pe care l-a transformat în mobilier sau l-a exportat ca atare, pe sume ale căror mărime a rămas, încă neclară, chiar dacă s-a vehiculat că a fost vorba despre sute de milioane de euro.
Potrivit reacţiilor transmise redacţiei OPINIA de cititori, se pare că “hoţia din păduri” este cu mult mai mare decât se vede în cifrele oficiale, în unele cazuri fiind implicaţi chiar cei care ar trebui să vegheze la protejarea fondului silvic.
Mai avem silvicultori sau ocoale silvice?
Din peste 42.000 de silvicultori (ingineri, tehnicieni, pădurari) câţi număra sectorul silvic, la nivel naţional, în 1990, astăzi au mai rămas 17.000 de angajaţi, care apără pădurea pentru salarii cuprinse între 800 şi 1.200 de lei. În ceea ce priveşte ocoalele silvice, potrivit datelor oferite de Ministerul Mediului, statul mai are 320 de unităţi, în timp ce în sectorul privat sunt aproximativ 130 de ocoale.
La Buzău, Direcţia Silvică mai are în subordine şapte ocoale silvice, la Buzău, Cislău, Gura Teghii, Râmnicu Sărat, Pârscov, Tisău şi Vintilă Vodă, iar numărul total de salariaţi este de 440. Ocolul Silvic Nehoiaşu a fost desfiinţat, în urma retrocedării a 13.000 ha de pădure Academiei Române, care şi-a constituit propriul ocol silvic, coordonat de fostul şef al Direcţiei Silvice Buzău, controversatul Adrian Angelescu. Tot private sunt şi ocoalele silvice Nehoiu şi Siriu, constituite din moşnenii obştilor din zonele respective, care şi-au recâştigat dreptul de proprietate.
Activele au rămas în circuitul turistic
Problema activelor Romsilva este o altă problemă spinoasă, care la nivel naţional a dat mult de lucru presei care a semnalat înstrăinarea lor pe mai nimic, unor potentaţi ai vremii. Prin 2008, a fost făcută o listă specială, cu peste 1.000 de clădiri de tipul cabanelor de vânătoare, cantoanelor silvice, sediilor de ocol sau centrelor de prelucrare a lemnului sau a fructelor de pădure, propuse spre vânzare.
Erau planificate pentru a fi aduse într-o anumită stare de degradare, astfel încât să li se poată eticheta un preţ cât mai mic. Până acum s-au vândut, se pare, vreo 200 de active importante. La Buzău, potrivit conducerii Direcţiei Silvice, în 2007 s-a înstrăinat doar Atelierul de împletituri de la Ziduri, la preţul de 30.000 de lei. Licitaţia s-a desfăşurat în prezenţa unor delegaţi din partea ministerului de resort şi de la RNP Romsilva, iar firma câştigătoare a fost SC AGRA SRL. Au rămas, însă, în circuitul turistic, cabanele de la Vadu Oii şi Coceanu, la care sunt programate lucrări de reparaţii şI întreţinere în această perioadă. Tot în circuitul turistic sunt, potrivit prefectului Paul Beganu, păstrăvăriile de la Calvini, Ruşeţu şi Mierea.