* Primarul Valeriu Beşliu aşteaptă concretizarea a două proiecte de suflet, includerea în circuitul turistic a peşterilor de la Meledic şi protejarea colecţiei de cultură populară a Văii Slănicului
Obţinerea pentru zona Melediculului a statutului de zonă de dezvoltare turistică şi modernizarea Căminului Cultural Mânzăleşti sunt două dintre cele 14 proiecte ale Primăriei comunei Mânzăleşti aflate în diverse stadii de derulare ori de obţinere a finanţării, ne-a declarat primarul Valeriu Beşliu.
* Primarul Valeriu Beşliu aşteaptă concretizarea a două proiecte de suflet, includerea în circuitul turistic a peşterilor de la Meledic şi protejarea colecţiei de cultură populară a Văii Slănicului
Obţinerea pentru zona Melediculului a statutului de zonă de dezvoltare turistică şi modernizarea Căminului Cultural Mânzăleşti sunt două dintre cele 14 proiecte ale Primăriei comunei Mânzăleşti aflate în diverse stadii de derulare ori de obţinere a finanţării, ne-a declarat primarul Valeriu Beşliu.
Primul dintre acestea, ”Studiul de fezabilitate a amenajării zonei carstice Meledic”, va fi realizat conform Hotărârii de Guvern nr. 320/2011, privind aprobarea listei cuprinzând programele şi proiectele de investiţii în turism, se află în faza ultimelor detalii ale proiectului tehnic, şi va cuprinde amenajarea unui punct de documentare şi informare turistică, amenajarea unor alei dalate către peşterile din zonă şi, speră primarul, şi un studiu pentru amenajarea unei zone pentru campare. ”Există drum, curent electric, apă curentă, s-ar putea prinde şi un proiect pentru canalizare”, susţine primarul Valeriu Beşliu.
În acelaşi context, al dezvoltării turismului în zonă, a fost depus un proiect legat de reabilitarea Căminului Cultural Mânzăleşti, care găzduieşte colecţia de cultură populară a Văii Slănicului, o colecţie-unicat, conţinând peste 500 obiecte realizate, de-a lungul timpului, de meşteşugarii din zonă. Primarul Valeriu Beşliu spune că această colecţie este cu atât mai importantă, atât timp cât atât meşteşugarii, cât şi tradiţia acestora, sunt pe cale de dispariţie. În momentul de faţă, spune sursa citată, mai există un olar – care a izbutit să-şi formeze doi ucenici – şi cinci ţesătoare. În ceea ce le priveşte pe ultimele, problema mare este ce a lipsei materiei prime, precum borangicul, piaţa fiind invadată de tot felul de înlocuitori ai acestor materiale naturale, care scad farmecul şi calitatea ”produsului finit”.