* Acesta se va concretiza în înfiinţarea, la Buzău, a unui centru integrat de monitorizare şi avertizare în timp real a alunecărilor de teren şi inundaţiilor
Sala ”D. Filipescu” a Consiliului Judeţean a găzduit, ieri dimineaţă, seminarul de deschidere a proiectului ”Schimbările în riscurile hidro-meteorologice”, proiect finanţat de Comisia Europeană prin Programul ”Marie Curie”
* Acesta se va concretiza în înfiinţarea, la Buzău, a unui centru integrat de monitorizare şi avertizare în timp real a alunecărilor de teren şi inundaţiilor
Sala ”D. Filipescu” a Consiliului Judeţean a găzduit, ieri dimineaţă, seminarul de deschidere a proiectului ”Schimbările în riscurile hidro-meteorologice”, proiect finanţat de Comisia Europeană prin Programul ”Marie Curie”, şi ale cărui studii vor viza, alături de încă trei locaţii din Franţa, Italia şi Polonia, judeţul Buzău. Numărul important de zone de risc localizate pe raza judeţului – Nehoiu, Pătârlagele, Bozioru, Odăile, Siriu, Pardoşi, Pănătău, Cătina – este unul dintre motivele pentru care Buzăul va face obiectul acestor cercetări.
Partea română a proiectului va fi coordonată de către academicianul Dan Bălteanu şi de doctorul în ştiinţe geografice Mihai Micu, din cadrul Societăţii Române de Geografie, iar locul în care vor fi puse cap la cap datele de pe teren va fi Staţiunea de Studiu al Hazardelor de la Pătârlagele, singura instituţie din ţară care are ca obiect de activitate studierea viiturilor şi a alunecărilor de teren. Acest lucru, dar şi faptul că Academia Română desfăşoară studii încă din anii 1960 în zone precum Valea Buzăului, Sărăţel, Bâsca Chiojdului şi Valea Slănicului, a făcut ca judeţul Buzău să fie inclus în proiect.
Suma necesară punerii în practică a părţii române a proiectului depăşeşte 1,7 milioane de euro, finalitatea acestuia fiind înfiinţarea, la Buzău, a unui centru integrat de monitorizare şi avertizare în timp real a alunecărilor de teren şi inundaţiilor, lucru deosebit de preţios pentru Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă şi implicit pentru comunităţile locale care vor cunoaşte mult mai bine zonele de risc şi vor putea lua măsuri prompte în vederea limitării efectelor de tip hazard.
”Măsurile de management al riscului sunt cât se poate de importante”
”De obicei, există o lipsă de legătură între cercetarea ştiinţifică şi şi beneficiarii acesteia”, a subliniat coordonatorul proiectului, Cees Van Westen, profesor la Universitatea din Twente (Olanda), motiv pentru care la seminar au fost invitaţi reprezentanţi ai instituţiilor statului interesate de respectivele studii, precum Instituţia Prefectului, Consiliul Judeţean, Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă, Agenţia de Protecţie a Mediului ori Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale.
Profesorul olandez a prezentat, în mare, caracteristicile proiectului pe care îl coordonează, subliniind faptul că întreaga Europă este afectată de hazardele din ce în ce mai puternice, care aduc prejudicii importante unor domenii de maxim interes, precum agricultura ori turismul, iar prognozele nu sunt de loc optimiste, în sensul că este de aşteptat ca aceste fenomene – precum viiturile, alunecările de teren etc. – să se intensifice, în special în zonele montane. ”Sunt afectate infrastructura, clădirile, se produc pierderi de vieţi omeneşti şi, de aceea, este deosebit de important să evaluăm aceste riscuri, să vedem unde se vor produce şi cât de mari ar putea fi pagubele. Va trebui să vedem probabilitatea maximă a alunecărilor de teren, de inundaţii, comportarea terenului la asemenea riscuri, iar Comisia Europeană este deosebit de interesată să vadă dacă aceste riscuri vor creşte în condiţiile schimbărilor climatice, căci măsurile de management al riscului sunt cât se poate de importante. Componentele-cheie avute în vedere sunt schimbările aşteptate la nivel de risc – climă, eroziune factori socio-economici -, dar şi hazardele”, a precizat profesorul Cees Van Westen.