* Bancherii susţin că fermierii nu pot garanta creditele cu terenul agricol, deoarece nu au fost finalizate registrele cadastrale
Fermierul român nu poate garanta un credit bancar cu terenul agricol pe care-l are în proprietate, deoarece nu există, la ora actuală, o piaţă a terenurilor, neexistând cadastrul terenurilor agricole la nivel naţional, aşa cum a declarat într-o conferinţă de specialitate transmisă de agenţiile de presă Eugen Rădulescu, expert al OECD şi director în cadrul BNR.
* Bancherii susţin că fermierii nu pot garanta creditele cu terenul agricol, deoarece nu au fost finalizate registrele cadastrale
Fermierul român nu poate garanta un credit bancar cu terenul agricol pe care-l are în proprietate, deoarece nu există, la ora actuală, o piaţă a terenurilor, neexistând cadastrul terenurilor agricole la nivel naţional, aşa cum a declarat într-o conferinţă de specialitate transmisă de agenţiile de presă Eugen Rădulescu, expert al OECD şi director în cadrul BNR.
“Este inadmisibil ca, după 20 de ani, să nu fim în stare să încheiem o cadastrare a terenurilor în România. Cel care vrea să cumpere un teren plăteşte o sumă X şi o altă sumă, de trei ori mai mare, pentru cadastru, notariat etc. Forţa notarilor este cu mult mai mare decât a celor care vor cu adevărat binele acestei economii. Mai mult de jumătate dintre soţiile oamenilor politici sunt notari”, a menţionat Rădulescu.
La Buzău, potrivit prefectului Paul Beganu, „cadastrarea, mai ales în zonele de deal, întâmpină dificultăţi, atât din cauza reliefului, cât şi a multelor categorii de terenuri, dar nici în zonele de câmpie nu s-a efectuat această operaţiune decât la jumătate din terenuri”.
Oficialul BNR a avertizat asupra faptului că România, deşi a cheltuit resurse mari, are economia tot slabă. “Am cheltuit resurse absolut infernale, care s-au dus pe apa sâmbetei. În loc să fie o politică ce duce la creşterea producţiei, aproape tot ce s-a făcut a fost menţinerea economiei la o stare slabă”, a mai spus expertul OECD.
Potrivit datelor Ministerului Agriculturi şi Dezvoltării Rurale (MADR), în prezent, din cele 23,8 milioane hectare, cât însumeză teritoriul României, suprafaţa agricolă a ţării este de 14,7 milioane hectare (61,7 la sută), din care 9,38 milioane de hectare este teren arabil.
În acest context, România se situează pe locul şase în Europa ca suprafaţă agricolă utilizată (după Franţa, Spania, Germania, Marea Britanie şi Polonia) şi pe locul cinci ca suprafaţă arabilă, după Franţa, Spania, Germania şi Polonia.
Suprafaţa însămânţată în această primăvară a ajuns la 1,93 milioane hectare, dintr-un total programat de 5,043 milioane hectare, alte două milioane de hectare cu grâu fiind însămânţate în toamnă.
Astfel, au fost însămânţate, între altele 92.000 de ha cu legume de câmp şi solarii (43 la sută din program), mazăre boabe – 20.439 ha (75 la sută), grâu de primăvară – 4.112 ha (97 la sută), ovăz – 137.727 ha (77 la sută), rapiţă de primăvară – 3.163 ha, faţă de 1.558 ha programate, sfeclă de zahăr – 13.374 ha (59 la sută), cartofi timpurii – 11.356 ha (98 la sută), cartofi de toamnă – 121.535 ha (59 la sută), floarea soarelui – 506.459 ah (54 la sută) şi porumb – 651.248 ha (25 la sută), potrivit datelor publicate de MADR.
Cu toate acestea, la Buzău, potrivit specialiştilor Direcţiei Agricole, din cele 240.000 ha de teren cât are judeţul, suprafaţa rămasă necultivată este nesemnificativă, de câteva zeci de hectare, oamenii descurcându-se fără credite sau girând cu casele pentru banii împrumutaţi de la bănci pentru culturi agricole sau legumicole.