Județul nostru are șansa, încă neexplorată, de a fi unul dintre cele mai frumoase din țară, însă nepăsarea sau neștiința oamenilor care ne conduc nu pot transforma această "mină de aur" în bunăstare și mândrie pentru cât mai mulți buzoieni.
"În genere românul e snob. Tot ce este la el în țară este prost, ce este străin este perfect minunat. Cunoaștem țări și mări pe dinafară, ne facem titlu de glorie din a cunoaște frumusețile și bogățiile cutărei sau cutărei regiuni, dar nu sunt prea mulți care să cunoască propria țară."
Aceste cuvinte aparțin prefectului de Buzău din 1943 și au fost spuse la lansarea cărții "Monografia Județului Buzău" la data de 20 iulie din același an.
Județul nostru are șansa, încă neexplorată, de a fi unul dintre cele mai frumoase din țară, însă nepăsarea sau neștiința oamenilor care ne conduc nu pot transforma această "mină de aur" în bunăstare și mândrie pentru cât mai mulți buzoieni.
Din păcate sau din fericire, ne învecinăm cu județele Prahova și Brașov, cele mai "călcate" județe de turiștii bucureșteni și străini, însă nu suntem în stare să folosim această oportunitate deloc.
Cloșca cu puii de aur, chilimbarul de la Colți – cel mai frumos din lume, cea mai lungă peșteră de sare din lume aflată la Mânzălești, Vulcanii Noroioși – unici în Europa, lacul de la Siriu, Sărata Monteoru, cârnații și pastrama de Pleșcoi, ceapa de Buzău și usturoiul de Râmnicelu, Benone Sinulescu și superba lui casă de la Siriu etc., etc., etc. … sunt tot atâtea motive să ne mândrim, dar să ne și întristăm, pentru că nu suntem în stare să le punem în valoare.
Admir munca făcută de o tânără inimoasă, Cristina Partal – președinta ANTREC la Buzău – în a promova de una singură tot ce are Buzăul mai frumos: geografia și obiceiurile. Însă este prea puțin, într-o competiție nemiloasă pentru a "prinde" orice turist, desfășurată atât la nivel european, dar și la nivel național.
În ultimul timp, Buzăul a devenit "celebru" la nivel național prin "Drumul Vinului" și "nunta secolului", dar această "celebritate" ne-a adus o imagine și mai proastă pentru județul nostru și a dus și la blocarea unei "axe" naționale de finanțare cu bani europeni.
Adevăratul concept turistic de marketing, "Drumul Vinului", a rămas, în cazul turiștilor potențiali, cel din județul Prahova, lansat de președintele consiliului județean de acolo, cu mulți ani în urmă.
Ce ar trebui să ne deranjeze și mai mult este că cei din Prahova și-au "însușit" ca imagine și toată podgoria Dealu – Mare, cu Pietroasele cu tot, uitând că centrul acestor dealuri "viticole" este dealul Istrița, care este și cel mai înalt vârf, ajungând la altitudinea de 749 m și este încă în județul nostru.
Nici unul dintre oficialii Buzăului nu a luat vreodată o poziție cu privire la această "furăciune" care ne aduce prejudicii reale.
Un alt loc legendar, vizitat de multă lume, este mânăstirea Ciolanu, dar drumul până acolo, prin Tisău, a fost presărat cu niște "podețe" din beton (tot pe mulți bani europeni accesați prin Consiliul Județean desigur) și care sunt adevărate monstruozități, înalte până la jumătatea gardurilor, distrugând până și "bârfa" sătenilor care stăteau de sărbători și discutau pe podețele mărunte și frumoase, majoritatea din lemn.
Buzăul ar putea avea o extraordinară dezvoltare economică "pe axa" turismului, dacă într-adevăr aleșii noștri ar pune în practică o strategie adevărată la nivel județean în acest domeniu.
Cu evenimente gen "Drumul Vinului", copiat după prahoveni și nunți ale mileniului care aduc bunăstarea la numai câteva persoane, Buzăul nu va prospera niciodată.
Ci dimpotrivă….
Constantin TOMA
este Inginer și Președinte al GRUP ROMET