*Disponibilizat în ’95 de la Fabrica de Şuruburi Rm. Sărat, Iordache Comăniciu a încercat să facă taximetrie şi comerţ, iar în prezent are turme care totalizează 2.000 de oi
Chiar dacă este departe de a se compara cu regele ciobanilor din România, hunedoreanul Dumitru Andreşoi, care a ajuns să fie proprietar la aproape 20.000 de oi, un fost frezor de la Fabrica de Şuruburi Rm.Sărat disponibilizat în anul 1995 a devenit cel mai mare crescător de ovine din judeţ.
*Disponibilizat în ’95 de la Fabrica de Şuruburi Rm. Sărat, Iordache Comăniciu a încercat să facă taximetrie şi comerţ, iar în prezent are turme care totalizează 2.000 de oi
Chiar dacă este departe de a se compara cu regele ciobanilor din România, hunedoreanul Dumitru Andreşoi, care a ajuns să fie proprietar la aproape 20.000 de oi, un fost frezor de la Fabrica de Şuruburi Rm.Sărat disponibilizat în anul 1995 a devenit cel mai mare crescător de ovine din judeţ.
Povestea fermierului Iordache Comăniciu din Valea Râmnicului, care a ajuns în prezent să aibă turme care totalizează 2.000 de oi şi să fie unul dintre exemplele de agricultori buzoieni despre care se poate vorbi la superlativ, a început cu doar două oi date în dar de către soacra sa pentru a le da la stână, să primească brânză. Până la momentul în care s-a decis să înceapă să crească oi, fostul frezor-rabotor şi-a încercat pe rând norocul şi în alte domenii de activitate. Astfel, după ce şi-a pierdut locul de muncă la fosta Întreprindere de Organe de Asamblare (IOA) Rm. Sărat, Iordache Comăniciu s-a ocupat de comerţ, apoi a făcut taximetrie timp de aproape zece ani, după cum singur mărturiseşte fără însă “ a da prea mult în faţă”, mai ales că avea de crescut cinci copii, trei băieţi şi două fete. Ulterior primirii cadoului de la mama soacră, localnicul din Valea Râmnicului şi-a mai cumpărat 20 de oi, după ce a constatat că se obţine brânză bună şi se pot face bani din această activitate. Gândul său că îngrijirea oilor poate deveni o afacere profitabilă nu a fost însă de prima dată şi pe placul soţiei sale. Cu toate acestea, faptul că şi băieţii îngrijeau animalele l-a încurajat să îşi extindă activitatea zootehnică, departe de a se gândi că această muncă poate să strice renumele familiei, mai ales că de primăvara şi până toamna dădea oile în grija ciobanilor de la stână, iar în anul următor de la 20 a ajuns la 100 de oi
Direct la ministrul Sârbu, pentru grajdurile din Amara
La cei 51 de ani ai săi, fermierul din Valea Râmnicului povesteşte cu mândrie prin ce întâmplări a trecut pentru a ajunge cel mai mare crescător de ovine din judeţ. Cum în 1999-2000 ajunsese să aibă 200 de oi, Iordache Comăniciu s-a numărat printre fermierii buzoieni care a încercat să intre în posesia a două grajduri din Amara ( zona Balta Albă-Boldu), în baza Ordonanţei de Guvern 168/2001. Pentru a avea sorţi de izbândă, fermierul buzoian a avut curajul să meargă chiar la Bucureşti, la Ministerul Agriculturii, ajungând să stea de vorbă cu ministrul Ilie Sârbu. “Vă spun sincer că am avut emoţii atunci cum n-am avut în viaţa mea. Ajunsesem la secretariat şi s-a întâmplat ca exact atunci ministrul să iasă din birou. Am avut un moment în care aproape m-am pierdut, dar mi-a dat mâna şi apoi i-am explicat cine sunt şi cu ce mă ocup, i-am spus că am 200 de oi şi că vreau să mă ţin de treabă în agricultură. Probabil i-a plăcut curajul meu şi în final am văzut că, din toată întâmplarea asta, am reuşit ce mi-am propus şi aşa am putut să îmi extind activitatea”.
Brânza de la Amara, comandată şi de italieni
După anii în care a alergat prin toată ţara să cumpere animale de rasă, după munca de zi cu zi cu ciobanii şi după primăverile de muncă direct în stână, “la fătatul mieilor”, fostul frezor de la IOA Rm.Sărat spune că oile sunt o avere . Dintre cele 2.000 de oi, anul acesta fermierul are cerere la Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA)- Centrul Judeţean Buzău pentru subvenţii pentru 1.717 capete, ocupând prima poziţie în clasamentul celor mai mari crescători de ovine din judeţ. Pentru aceste animale, fermierul socoteşte că are de primit aproape 70.000 lei subvenţii. În privinţa producţiei de brânză, fermierul susţine că în intervalul mai-august poate obţine 100-150 kg/zi, în funcţie de cât de bună este iarba pe păşune. Producţia este valorificată pe piaţa din Rm.Sărat, “şef “ pe acest compartiment fiind soţia sa. Potrivit declaraţiilor sale, brânza se vinde la preţul de 18 lei/kg (180.000 lei vechi), încasările reprezentând o altă categorie de venituri. De asemenea, fermierul susţine că, datorită faptului că ţine la calitatea produsului, a ajuns ca de două trei ori pe an să aibă comenzi speciale inclusiv de la cetăţeni italieni, la acelaşi preţ, dar comenzile primite îl bucură pentru că eforturile sale sunt apreciate.
O altă categorie de venituri o reprezintă vânzarea mielor. Anul acesta, în ciuda experienţei, fermierul spune că a pierdut ceva bani din vânzări, grăbindu-se să vândă la Paşte cu cca. un milion lei vechi/exemplar, pentru ca peste o lună să se ajungă la preţuri mai bune. De asemenea, şi la acest capitol colaborează bine cu un întreprinzător străin care face export de miei către statele arabe, de la stânele din Amara două tiruri încărcate cu 800 de miei/transport luând calea către bucătăriile cu tradiţii în preparatele din carne de oaie. “ Cam un miliard şi ceva de lei vechi am obţinut din vânzarea mieilor. Puteam obţine mai mult, dar la Paşte anul ăsta am greşit.”
Ferma, împărţită la cei trei băieţi
În privinţa viitorului fermei sale, Iordache Comăniciu a decis să împartă cele 2.000 de oi cu cei trei băieţi ai săi, Silviu Tudorel şi Valentin, “pentru a nu se certa cumva după moartea sa”, cum îi place să spună. “De aici, fiecare poate face ce vrea cu averea sa. Deja unul dintre băieţi ar vrea să treacă să crească vaci cu lapte, pentru că sunt mai uşor de îngrijit. Şi eu mă gândesc la această variantă, pentru că este o problemă să găseşti ciobani buni. Am împărţit doar băieţilor, pentru că fetele le-am ţinut în facultate, dar cred că ei vor face treabă în domeniul ăsta şi că mă pot mândri cu ei. Au şcoli profesionale şi m-au ajutat tot timpul, la procurat nutreţ şi la alte munci, aşa că ştiu ce au de făcut.“
Tot pentru a ilustra că munca în zootehnie este profitabilă, fostul frezor de la Fabrica de Şuruburi Rm. Sărat spune că se poate mândri că chiar şi cu cinci copii a reuşit să facă o casă nouă şi să cumpere patru maşini bune, pentru el şi pentru băieţii săi.
Ciobanii buni, marfă rară
Pentru viitor, fermierul din Valea Râmnicului spune că alături de cei trei băieţi ar avea putere să ajungă la un efectiv total de 4.000 de capete.
Pe lângă asigurarea nutreţului pentru aceste animale, în opinia sa o problemă o reprezintă însă găsirea unor ciobani buni. “Eu am atâtea oi, dar nu ştiu să le mulg. Stau în stână mai mult timp primăvara, în perioada când sunt fătările, pentru că este o perioadă în care trebuie multă atenţie pentru miei, care sunt ca şi copiii mici, iar dacă nu te ocupi cum trebuie de ei pot muri foarte repede. În munca asta este foarte greu să mai găseşti ciobani buni. Cheltuiesc lunar cam 70 de milioane de lei vechi cu plata ciobanilor, dar lucrezi greu cu ei şi sunt greu de găsit“.
Din aceste motive, fermierul din Valea Râmnicului spune că se gândeşte să treacă la montarea artificială a oilor, de două ori pe an, pentru a renunţa la producţia de brâză şi a creşte mai mulţi miei, tocmai pentru că sunt greu de găsit ciobani care să ştie să mulgă oile. “Aş vrea să aud pe cineva, sau să-mi spună dacă a văzut undeva aparate de muls oi, deoarece chiar aş vrea să cumpăr. Ar fi mult mai uşor să faci trebă şi să îngrijeşti oi dacă ar exista asemenea aparate.”
Oile de rasă, cumpărate din zona Teleormanului
La începutul afacerii sale, Iordache Comăniciu avea animale cumpărate din zona Sibiului, unde mergea cu regularitate la sărbătorile organizate de oierii din Ardeal, dar a renunţat la ţurcane, din cauză că nu reuşea să comercializeze lâna.
Ulterior, fermierul a trecut la rasa Carabas de Teleorman, rasă de care este mulţumit atât în privinţa producţiei de carne, cât şi al celei de lapte. “Dacă ai animale bune, faci şi producţie bună. Am mers peste tot pe unde am auzit că sunt animale bune de vânzare. Am cumpărat berbeci de reproducţie, pe care am dat 15 milioane de lei pe exemplar, dar se merită să faci asemenea investiţii. Dacă vrei să ai animale bune, trebuie să cheltui şi cu nutreţul, cu ciobanii, dar să şi cumperi animale de rasă bună”.
Tot din grijă pentru animale, fermierul din Valea Râmnicului spune că are o colaborare foarte bună cu medical veterinar Ichimescu, din comună.
Pentru a adăposti animalele pe timp de iarnă, în prezent fermierul a reuşit să achiziţioneze cele patru grajduri de la fostul complex de creştere a ovinelor din Amaru, iar pentru păşunatul oilor le plăteşte proprietarilor care au terenuri în zonă. La stână, gospodarul din Valea Râmnicului are şi alte “orătănii”, porci şi păsări, dar şi răsaduri cu legume, întreaga avere fiind păzită cu străşnicie de 15 câini, prietenul omului nefiind lipsit din decorul oricăror activităţi pastorale.
Clasamentul primilor fermieri de ovine şi caprine din judeţ
OVINE
Fermier Localitate Animale deţinute
1. COMĂNICIU IORDACHE- com.Valea Râmnicului – 1717 capete
2. OLTEAN DOREL NICOLAE- com. C A Rosetti, sat Cotu Ciorii – 1100 capete
3. RĂDULESCU COSMIN- com.Poşta Câlnău- sat Sudiţi – 960 capete
4. CHELSOIU GRIGORE – Bucureşti, sector 1,– 886 capete
5. VINTILOIU TIBERIU CRISTIAN – com.Vâlcelele, jud.Buzău – 866 capete
CAPRINE
Fermier Localitate Animale deţinute
1. IONIŢĂ VASILE- com. Pănătău, sat Sibiciu de Jos 290 capete
2. COLEŞ NICOLAE- com.Pietroasele, sat Şarânga 262 capete
3. BARBU P. MARIN – oraş Pătârlagele, sat Lunca 215 capete
4. PREDA MARIAN- com.Costeşti, sat Costieni 208 capete
5. HARALAMBIE ALEXANDRU FLORIN- Buzău, 204 capete
(Sursa: Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA)- Centrul Judeţean Buzău)