*Reorganizarea nu vizează Buzăul, ci, din contră, Herghelia Cislău va primi 36 de cai rasa Ghidran de la Herghelia Tuluceşti, Galaţi
*Reorganizarea nu vizează Buzăul, ci, din contră, Herghelia Cislău va primi 36 de cai rasa Ghidran de la Herghelia Tuluceşti, Galaţi
Cei 78 de salariaţi ai Hergheliilor Cislău şi Ruşeţu au scăpat de emoţiile disponibilizărilor, reorganizarea acestui domeniu de activitate nevizând în niciun fel judeţul Buzău.
Dacă în alte herghelii din ţară s-a luat măsura diminuării efectivelor prin redistribuirea către unităţi din alte judeţe, Semigreul Românesc de Ruşeţu , Trăpaşul Românesc şi Pur Sângele Englez de la Cislău sunt considerate de specialişti rase de importanţă economică, la cele două herghelii din judeţul nostru urmând a fi continuată activitatea de ameliorare şi consolidare a raselor. În plus, o decizie de ultimă oră de la nivel central vizează transferul la Herghelia Cislău a 36 de cai din rasa Ghidran de la Herghelia Tuluceşti, judeţul Galaţi, măsură care a avut ca efect aducerea liniştii necesare salariaţilor celor două unităţi buzoiene aflate în administrarea Direcţiei Silvice Buzău, într-o perioadă când peste tot se vorbeşte tot mai des de restructurări şi reduceri de personal. “ Oamenii pot sta liniştiţi. Dacă vom aduce încă 36 de cai de la Herghelia Tuluceşti, va trebui chiar să se mai creeze opt locuri de muncă. Pentru aceşti oameni care de când se ştiu s-au ocupat de caii de rasă este un lucru cât se poate de bun că au siguranţa locului de muncă. Oricum, activitatea de la herghelii a intrat pe un drum bun, pentru că au început să apară oameni interesaţi de echitaţie, existând stabilite tarife pentru orele de călărie. Am avut şi vizitatori de la şcoli, grădiniţe, de la Facultatea de Medicină Veterinară Bucureşti, lucru care arată că există interes şi pentru acest domeniu de activitate,” ne-a declarat directorul Direcţiei Silvice Buzău, ing. Aurel Stănciuc.
Heghelia Cislău, tradiţii de 117 ani în îngrijirea cailor
Istoricul creşterii cailor de rasă în judeţul nostru are o tradiţie îndelungată, Herghelia Cislău fiind înfiinţată încă din anul 1894, pe fostele domenii ale Mitocului Călugăresc din localitate, cu scopul de a produce materialul cabalin de prăsilă necesar ameliorării cailor din regiune şi pentru asigurarea parţială a nevoilor Armatei.
Ulterior, herghelia a funcţionat ca Depozit de remontă al Armatei până în anul 1916 când, din cauza războiului a fost mutat în Moldova, în spaţiul fostului depozit funcţionând un Spital Veterinar până în anul 1919. Ulterior, potrivit datelor furnizate de reprezentanţii Direcţiei Silvice Buzău, a fost reînfiinţat depozitul de remontă al Armatei, pe lângă acesta funcţionând şi o secţie de herghelie pentru producerea unor cai de rasă. Mai târziu, în anul 1945 este organizată Herghelia Cislău sub conducerea Ministerului Agriculturii, cu scopul dezvoltării şi creşterii rasei Pur Sânge Englez, activitatea fiind coordonată de către Direcţia Creşterii Calului, înfiinţată în anul 1951, unitatea funcţionând sub diverse structuri subordonate Ministerului Agriculturii, iar din 2002 patrimoniul ei trecând în întregime la RNP Romsilva.
Pentru cunoscători este ştiut faptul că de-a lungul anilor, Herghelia Cislău a avut o activitate sportivă susţinută, participând cu cai antrenaţi la Hipodromul Naţional de la Băneasa până în anul 1962, anul desfiinţării hipodromului. Ulterior, caii au participat la curse pe hipodromurile din ţările vecine, unde au câştigat cupe şi medalii, cele mai relevante exemple fiind armăsarii Zori de Zi, Petrică şi iapa Petricica, din banii obţinuţi prin vânzarea iepei la momentul oportun reuşindu-se construirea grajdului maternitate.
În prezent, pentru îngrijirea celor 134 de cai Pur Sânge Englez, herghelia are 444 ha de teren arabil, opt grajduri funcţionale, trei fânare, sediu administrativ, o magazie de cereale, un atelier mecanic, trei tractoare şi alte utilaje, iar unitatea este deservită de 33 de angajaţi.
În ceea ce priveşte noul efectiv de 36 de cai care vor fi aduşi la Cislău, se apreciază că rasa Ghidran este una dintre cele mai energice rase de cai existente, lucru care a consacrat caii din această rasă drept baza cavaleriei Austro-Ungare. Astfel, cavaleria ajunsese să deţină la un moment dat peste 10.000 de exemplare, rasa fiind creată special pentru armată, în urmă cu circa 300 de ani, din încrucişarea pur-sângelui arab cu pur-sângele englez şi cu iepele ungureşti.
Ferma Model Lunca de pe Domeniile Coroanei, baza Hergheliei Ruşeţu
În câţiva ani, de aniversarea a 100 de ani de activitate se apropie şi Herghelia Ruşeţu. Astfel, în anul 1919, la Ruşeţu se înfiinţa Staţiunea Experimentală Zootehnică denumită “Ferma Model Lunca”, atât pe terenurile Domeniilor Coranei, cât şi pe terenurile proprii obţinute după secularizarea averilor mănăstireşti ale mănăstirilor Mărgineni şi Văcăreşti. În acelaşi an sunt aduse din străinătate aproximativ 300 de cabaline din rasa Nonius, cai de rasă care în anul 1924 se transferă la Parta – Timişoara. În locul acestora, la Ruşeţu sunt aduse cabaline din rasa Ghidran, provenite de la Herghelia Rădăuţi. Din dorinţa de a produce cai pentru nevoile Armatei, tot în 1924 Staţiunea Zootehnică este transformată de reprezentanţii statului în Herghelia şi Depozitul de Armăsari Ruşeţu. În 1941 nucleul rasei Ghidran se transferă la Herghelia Rădăuţi, iar la Ruşeţu sunt aduşi cai Pur Sânge Arab, care constituie populaţia de cai a herghjeliei până în 1964, când caii sunt transferaţi la GAZ Slobozia. La Ruşeţu sunt aduşi de la Slobozia metişi semigrei obţinuţi prin încrucişarea cabalinelor din rasele Trăpaş, Ardenez şi rasa locală Ialomiţeana. Din acel an încep cercetările pentru definirea rasei Semigreu Românesc, astfel încât în anul 1988 se brevetează rasa Semigreul Românesc de Ruşeţu.
Istoricul cailor din rasa Trăpaş Românesc in cadrul Hergheliei Ruşeţu
În ceea ce priveşte istoricul cailor din rasa Trăpaş Românesc în cadrul Hergheliei Ruşeţu, acesta începe din anul 1927 când au fost aduşi din import armăsari pepinieri, fiind cumpărate şi 20 de iepe trăpaşe din ferma crescătorului Rusov, din zona Chişinăului. Pe baza nucleului de trăpaş creat în 1927 se continuă creşterea acestei rase la Ruşeţu până în 1964, în paralel cu caii din rasa Pur Sânge Arab. Ulterior, efectivul de bază al Hergheliei Ruşeţu este constituit din cabalinele din rasa Semigreu Românesc de Ruşeţu (223 cabaline în prezent) şi Trăpaş Românesc (16 exemplare).
Din punct de vedere organizatoric, în prezent herghelia cuprinde trei secţii: Mărgineanca, Lunca Nouă şi Stupina, caii din cele două rase fiind îngrijiţi de 45 de angajaţi.