“ Construcţia în stil brâncovenesc ar fi fost un obiectiv turistic important al judeţului, “ susţine viceprimarul Gheorghe Căpăţână
“ Construcţia în stil brâncovenesc ar fi fost un obiectiv turistic important al judeţului, “ susţine viceprimarul Gheorghe Căpăţână
A supravieţuit comunismului, dar a fost rasă de pe faţa pământului imediat după revoluţie, această a fost soarta unei construcţii la fel de apreciate ca şi reşedinţa regală de la Peleş.
De bijuteria architectonică în stil brâncovenesc din sudul judeţului localnicii îşi amintesc şi astăzi, reprezentanţii administraţiei publice locale regretând în prezent distrugerea Castelului de vânătoare din localitate. Cea mai relevantă legătură cu perioada trecerii moşiei Ruşeţu în administrarea Domeniului Coroanei, palatul unde veneau la vânătoare inclusiv membrii reprezentanţelor diplomatice acreditate la Bucureşti a fost construit încă din timpul primului rege al României, Carol I.
Dacă odinioară castelul i-a avut, pe rând, ca oaspeţi pe Carol I, Ferdinand I, Carol al II-lea şI pe Mihai I, furia demolării cărămidă cu cărămidă a construcţiei a fost probabil principalul motiv care i-a determinat pe reprezentanţii familiei regale să nu treacă niciodată după revoluţie prin comuna buzoiană. Din această cauză, reprezentanţii administraţiei publice locale cred că o eventuală reconstruire a fostului Castel de vânătoare ar fi un proiect sortit eşecului. În schimb, viceprimarul comunei, Gheorghe Căpăţână, crede că dacă ar fi supravieţuit, castelul ar fi fost astăzi un obiectiv turistic de primă mărime al judeţului. “ Este păcat că s-a întâmplat ce s-a întâmplat. Este un paradox ca un simbol al monarhiei să reziste pe vremea comunismului, pentru ca apoi să fie distrus după căderea fostului regim, pentru că azi ar fi putut rămâne un obiectiv turistic, “ ne-a declarat viceprimarul Gheorghe Căpăţână.
Potrivit monografiei “Ruşeţu – satul de pe Domeniile Coroanei – 500 de ani de atestare documentară”, lucrare realizată de Valeriu Niculescu şi Emil Ţepeluş, din 1965 palatul de la Ruşeţu a devenit Casă de vânătoare pentru elitele PCR, între care Gheorghe Apostol, Chivu Stoica, Constantin Dăscălescu, Tudor Postelnicu. Tot în această lucrare se consemnează faptul că au existat voci , printre care şi a Mariei Lazăr, fost prim-vicepreşedinte al Consiliului Popular Judeţean, care doreau ca acest vestigiu ce, credeau ei, amintea de opulenţa unor vremuri apuse, să fie demolat. Atunci l-au salvat intervenţiile unor oameni care au înţeles ce reprezintă această construcţie în peisajul architectonic local. Ulterior, potrivit aceleiaşi surse, castelul a fost demolat cărămidă cu cărămidă, dispărând montajele de lemn, uşile, ferestrele, marmura Italiană şi altele, parte din aceste elemente fiind integrate diferitelor construcţii din gospodăriile unor localnici.