La Pietroasele În timp ce potopul făcea prăpăd, „tunarii” de la staţia antigrindină priveau cerul

* Grindina a distrus podgoriile din comună, fără ca măcar o singură rachetă să fie lansată către nori

 

* Grindina a distrus podgoriile din comună, fără ca măcar o singură rachetă să fie lansată către nori

* Primarul Cornel Enache cere o anchetă a oficialilor de la Ministerul Agriculturii

* Acesta suspectează că staţia antigrindină de pe raza localităţii funcţionează „pe principiul maşinilor înmatriculate în Bulgaria”

Grindina căzută joia trecută a făcut prăpăd în special pe raza comunelor Brăeşti şi Pietroasele, bilanţurile distrugerilor întocmite de Comitetele Locale pentru Situaţii de Urgenţă indicând sute de locuinţe afectate şi sute de hectare de viţă-de-vie distruse iremediabil.

            Dacă la Brăeşti, oamenii nu se pot decât resemna cu gândul că nu se pot pune cu natura dezlănţuită, podgorenii din Pietroasele au toate motivele să fie furioşi, după ce grindina le-a distrus în mare parte viile de la care în acest an aşteptau producţii record. Oamenii sunt îndreptăţiţi să fie furioşi întrucât de puţină vreme, pe raza comunei funcţionează o staţie antigrindină păstorită de Ministerul Agriculturii, staţie de la care nu s-a lansat nicio rachetă nici înainte, nici în timpul dezlănţuirii potopului.

           Revoltat este şi primarul Cornel Enache, care a declarat că suspectează că staţia antigrindină din comună funcţionează „pe principiul maşinilor înmatriculate în Bulgaria, dar care circulă în România”, în sensul că a fost amplasată pentru a proteja culturile din judeţul Prahova, nu pe cele de pe raza comunei şi din împrejurimi. Primarul a declarat că suspectează acest lucru după cele petrecute după dezastrul de joi, când majoritatea culturilor de vie au fost „tocate” de grindină, fără ca de la staţie sa fie trasă vreo rachetă către nori. Bilanţul potopului indică într-adevăr o adevărată catastrofă pentru viticultori, 215 hectare de viţă nobilă fiind distruse în procent de 90-95 la sută, alte 220 de hectare tot de viţă nobilă, în proporţie de 40-50 la sută şi 17 hectare, în proporţie de 20 la sută. Conform spuselor primarului Cornel Enache, cultura de tămâioasă, emblema podgoriilor de la Pietroasele, a fost compromisă în proporţie de 95 la sută, chiar cînd producătorii se pregăteau să înceapă culesul, ceea ce face ca pagubele să fie mai însemnate, dat fiind faptul că oamenii au cheltuit sume mari pentru întreţinerea culturilor. Vis-a-vis de lipsa de reacţie a celor de la staţia antigrindină, primarul a declarat că a mers să discute cu ei după dezastru, iar aceştia „au început s-o scalde”, fapt pentru care bănuieşte că, de fapt, staţia a fost amplasată pe teritoriul comunei pentru a proteja culturile din Prahova. „Am stat de vorbă şi cu şeful lor, i-am arătat dezastrul produs de grindină şi vreau să solicit o comisie de la Ministerul Agriculturii, să vină aici la faţa locului, să vadă, şi să clarificăm problema. Eu le-am asigurat unele facilităţi ca să poată amplasa staţia, dar până acum nu ne-a ajutat cu nimic. Dacă o să mai continue în ritmul ăsta, de la anul nu îi mai las aici”, a mai declarat primarul Enache.

Viile, distruse chiar în ajunul Sărbătorii Tămâioasei

            Ca o ironie a sorţii, nenorocirea a avut loc chiar în ajunul unei sărbători de tradiţie a podgorenilor ce are loc la început de toamnă, atunci când începe culesul. Anul acesta, sărbătoarea va avea loc duminică, dar oamenii se pare că nu prea vor mai avea ce să culeagă. Pagubele nu au fost încă estimate cu exactitate, dar, făcând nişte calcule sumare, se pot deduce proporţiile dezastrului. În total au fost afectate circa 320 de hectare de vie nobilă, ceea ce înseamnă 3.840 de tone de struguri distruse, producţia din acest an fiind estimată la 12 tone la hectar. Tradus în bani, rezultă o pagubă de circa 10 milioane de lei sau 2,5 milioane de euro.

Sute de acoperişuri ciuruite la Brăeşti

            Şi la Brăeşti, grindina de joi a făcut ravagii, fiind afectate 229 de locuinţe şi 458 de anexe gospodăreşti, majoritatea cu acoperişurile sparte de bucăţile de gheaţă. Mai precis, au fost sparte 378.950 de bucăţi de ţiglă, 5.402 plăci de azbociment, 1.088 de bucăţi de tablă zincată, iar suprafaţa totală a geamurilor sparte este de 290 de metri pătraţi.