* În România există peste 3,5 milioane de bolnavi cronici, din care peste 50.000 doar în judeţul la Buzău
* În România există peste 3,5 milioane de bolnavi cronici, din care peste 50.000 doar în judeţul la Buzău
Românii sunt codaşi la educaţie, economie, nivel de trai şi responsabilitate, dar sunt fruntaşi în Europa în ceea ce priveşte numărul bolnavilor cronic. Stresul, alimentaţia defectuoasă ori lipsa accesului la informaţii sunt numai trei dintre cauzele care ne-au dus în fruntea clasamentului negativ. Statisticile Ministerului Sănătăţii indică cifre îngrijorătoare. Avem peste 3,5 milioane de bolnavi cronic, dintre care aproape două milioane au hepatită B sau C, un million de persoane sunt înregistrate cu diabet şi peste 400.000 de bolnavi suferă de o formă de cancer, peste 98.000 dintre ei aflându-se în faze terminale.
Liste de aşteptare
Numai în Buzău există peste 50.000 de bolnavi cronic aflaţi în evidenţele statistice, iar pentru cei aflaţi sub tratamente monitorizate, aprobate de comisiile speciale ale Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS), se consumă lunar între 20 şi 25 de miliarde de lei vechi. La aceste sume se adaugă, în fiecare lună, aproximativ 40 la sută din cele 65 de miliarde de lei vechi care se facturează lunar pentru medicamentele compensate de care beneficiază bolnavii cronic din judeţ, potrivit datelor furnizate de conducerea CJAS Buzău.
Spre exemplu, la începutul anului 1990, Buzăul avea 4.000 de diabetici, iar acum are de patru ori mai mulţi. Numărul bolnavilor de cancer creşte, de asemenea cu 8-10 la sută în fiecare an, la fel şi cel al hepaticilor care au nevoie de interferon, peste 200 dintre ei aflându-se pe listele de aşteptare.
“Există, din păcate, bolnavi care nu au acces la medicaţie atunci când medicul stabileşte necesitatea unei terapii specifice”, după cum recunoaşte directorul medical al CJAS, dr. Nina Mihai, menţionând că aprobările vin numai de la Bucureşti.
Cancerul mamar, pe primul loc ca incidenţă
“Un top al bolilor cronice la români plasează cancerul mamar pe primul loc din punct de vedere al incidenţei, însă la cancerul de col uterin suntem fruntaşii Europei în ceea ce priveşte mortalitatea şi pe a doua poziţie ca incidenţă în România”, precizează Cezar Irimia, preşedintele Coaliţiei Organizaţiilor Pacienţilor cu Afecţiuni Cronice din România (COPAC).
La nivel mondial, cancerul de sân afectează una din opt femei şi este pe locul al doilea, după cel pulmonar.
Cazurile de cancer de sân, colorectal şi de col uterin sunt responsabile pentru o treime din decesele cauzate de cancer în rândul femeilor, în timp ce pentru bărbaţi, cancerul colorectal reprezintă 11 la sută din cazurile mortale de cancer.
Din totalul de 500 de milioane de europeni, peste 3,2 milioane sunt diagnosticaţi cu cancer – cea mai răspândită cauză de deces, după bolile sistemului circulator.
Cum am ajuns cronici
“Reticenţa de a se adresa medicului şi neglijarea controalelor periodice fac, de multe ori, să fie prea târziu pentru ca boala să poată fi vindecată. La doctor se ajunge abia atunci când manifestările unei anumite boli sunt evidente. Acesta este şi motivul pentru care prevenţia iese de multe ori din discuţie”, arată dr. Venera Acsinte, directorul executiv al Direcţiei de Sănătate Publică.
Neglijenţei populaţiei i se adaugă şi neprofesionalismul unor medici care recomandă pacienţilor analize superficiale, mare parte dintre acestea nefiind suficiente pentru depistarea unor afecţiuni cronice precum cele două forme grave de hepatită, B şi C, sau cancerul, sunt de părere reprezentanţii Ministerului Sănătăţii, deşi bugetul pentru investigaţii şi analize medicale din teritoriu este din ce în ce mai mic, iar listele de aşteptare se prelungesc luni de zile.
Despre principalele boli cornice, riscuri, forme de manifestare, prevenţie şi terapii specifice vă vor vorbi medicii specialişti în numerele viitoare ale ziarului OPINIA.