*Concurenţă mare pe piaţa locală, oportunitate pe alte pieţe pentru produsul tradiţional care este pe cale de a obţine protecţie în statele comunitare
*Concurenţă mare pe piaţa locală, oportunitate pe alte pieţe pentru produsul tradiţional care este pe cale de a obţine protecţie în statele comunitare
Nelipsiţi de pe mesele instituţiilor sau partidelor care fac conferinţe de presă, apreciaţi până şi de politicienii de la nivel central care au trecut prin judeţ, covrigii de Buzău se numără printre cele 13 produse româneşti pentru care reprezentanţii Oficiului Naţional de Produse Tradiţionale şi Ecologice (ONPTE) au demarat la începutul acestui an întocmirea documentaţiei pentru obţinerea protecţiei în Uniunea Europeană.
Potrivit datelor furnizate de ing. Daniela-Cristina Stan, consilier superior al Compartimentului Atestare Produse Tradiţionale, din cadrul Direcţiei Agricole Buzău, în domeniul panificaţiei, judeţul Buzău este înscris în Registrul Produselor Tradiţionale cu cinci produse, cel mai reprezentativ fiind covrigii de Buzău. “În ultima perioadă fermierii judeţului nostru produc grâu îndestulător şi de o bună calitate, asigurând atât pâinea cea de toate zilele, cât şi bazele unei industrii care face fală panificaţiei noastre: covrigii de Buzău. La ora actuală, avem înregistrate patru societăţi cu acest produs atestat, plus alte două pentru alte specialităţi din domeniul panificaţiei, fapt care ne face să credem că suntem pe drumul cel bun în acest domeniu“, a declarat ing. Daniela-Cristina Stan
“Kovrigii”, inventaţi de negustorii greci pentru a vinde mai mult vin
Dintre consumatorii fideli ai covrigilor de Buzău care cumpără în grabă câte un şir pentru a-şi potoli foamea când sunt la muncă sau când vin la oraş, puţini ştiu că produsul tradiţional are la bază dorinţa negustorilor de acum 200 de ani de a-i face pe consumatorii de la cârciumi să nu plece acasă pentru masă şi să consume mai mult vin.
Potrivit documentaţiilor întocmite de reprezentanţii BOROMIR PROD SA, companie care se numără printre firmele înregistrate la Direcţia Agricolă pentru acest produs tradiţional, istoria covrigilor de Buzău începe după anul 1800, când în târgul Buzău se stabilesc bulgari, sârbi şi greci. Cei din urmă îşi deschid cârciumi şI, având negustoria în sânge, descoperă o combinaţie profitabilă pentru ei şi apreciată de muşterii: la vin ei servesc un produs alimentar, în formă de inel cu o coajă aurie şi crocantă şi un miez fin, cu o puternică aromă de făina albă de grâu. Directorul de producţie al BOROMIR PROD SA, Mihaela Zamfir, ne istoriseşte că produsul respectiv se numea “kovrig”, era ieftin şi uşor de preparat aşa că, în scurt timp, în cârciumile din târg covrigii devin nelipsiţi: cârciumarii îi aşezau în şiruri îmbietoare sau în cutii speciale, din lemn, prevăzute cu capace de sticlă, pentru a le păstra prospeţimea şi savoarea.
Clienţii cumpărau covrigi pentru a-i consuma la un pahar cu vin, iar grecul era mulţumit: afacerea mergea strună. Puţini sunt însă cei care cunosc secretul acestei asocieri ingenioase: specialiştii oenologi între două degustări mesteca miez de pâine care neutralizează orice altă aromă sau gust astfel că la fiecare înghiţitură se pot aprecia întreaga savoare, mirosul şi buchetul vinului. Brutarii locului şi-au însuşit reţeta iar cei mai pricepuţi dintre ei au prins şi secretul de preparare, “ce”- ul care va transforma produsul în faimosul şi recunoscutul:”covrig de Buzău”.
Nişte împătimiţi ai meseriei de brutar, oameni al căror nume s-a pierdut în timp şi-au pus măiestria şi o fărâmă de suflet într-o bucăţică de aluat. Pentru că, numai aşa se explică de ce, combinând nişte ingrediente aflate la îndemâna oricui: făină, drojdie, sare, zahăr şi ulei, brutarul scoate din cuptor inelul acela auriu-lucios, crocant şi plin de savoare.
Un milion de covrigi pe zi, producţia Boromir pentru restul ţării
Printre cei care continuă tradiţia vechilor maeştri brutari buzoieni şi păstrează reţeta originală iar priceperea lor este dovada faimei de care se bucură azi Covrigii de Buzău se numără specialiştii Boromir.
Potrivit datelor furnizate de directorul de producţie al BOROMIR PROD SA, Mihaela Zamfir, pe lângă Covrigii de Buzău compania are ca produse atestate şi “Împletituri tradiţionale” şi “Lipia de Buzău”. Toate produsele tradiţionale se vând foarte bine mai ales în perioadele de post, dar şi în restul anului. Pentru piaţa buzoiană, toate aceste produse se fac la Unitatea Avantaj din centrul municipiului, producţia medie fiind de şase tone lunar, unitatea având capacitatea de a produce până la un million de covrigi pe lună. Tot cu respectarea reţetelor tradiţionale, din noiembrie 2006, Boromir a început producţia şi la Unitatea Nord, gama de covrigi ambalaţi fiind destinaţi livrării în supermarketuri, în special în restul ţării. La această unitate, directorul de producţie al BOROMIR ne-a precizat că se produc zece tone de covrigi/zi, ceea ce echivalează cu un milion de covrigi/zi. “Suntem pe drumul cel bun. Trebuie să ne mândrim că facem aceste produse. Sunt oameni cunoscuţi, artişti, Irina Loghin, Maria Ciobanu, care au apreciat Covrigii de Buzău. Toţi care trec pe aici ştiu de covrigii noştri. Am şi prieteni de familie din Belgia, care apreciază gustul şi proprietăţile covrigilor, aşa că este posibil ca pe viitor să trecem şi la export”, ne-a declarat directorul de producţie al BOROMIR PROD SA, Mihaela Zamfir.
Concurenţa şi lupta de supravieţuire pe piaţă
Dacă reprezentanţii Boromir se pregătesc de a trece la export, micii producători spun că trebuie să facă faţă unei concurenţe tot mai acerbe pe piaţă.
Potrivit datelor furnizate de Grigore Mortafişu, reprezentantul SC Panilux SRL, una dintre celelalte firme atestate de Direcţia Agricolă, afacerea covrigilor a mers destul de bine până acum câţiva ani, când nu era atâta concurenţă în acest domeniu de activitate. “Eu am moştenit afacerea din familie şi sunt unul dintre producătorii care lucrez pe vatră şi ţin la lucrul ăsta. Cum am afacerea moştenită, vă spun că mergea destul de bine din 1994 şi până în 2006. Ulterior au scăzut vânzările. Acum avem vânzări la supravieţuire. Cam greu este pe piaţă, scoatem cheltuielile şi plătim impozitele. Nu prea mai este posibil să investeşti, să faci ceva să extinzi afacerea, mai ales dacă ţii la producţia tradiţională pe vatră”, ne-a declarat Grigore Mortafişu, reprezentantul SC Panilux SRL.
Spusele administratorului buzoian sunt confirmate şi de reprezentanţii unei alte firme cu atestat pentru Covrigii de Buzău, investitorii renunţând la acest produs şi reprofilându-se, din cauza concurenţei. “Noi am desfiinţat firma de doi ani. Vânzările erau slabe, concurenţa era foarte mare şi am renunţat complet la panificaţie. Producători erau din ce în ce mai mulţi, iar clienţii rămâneau cam aceeaşi, aşa că ne-am reorientat către un alt domeniu“, ne-a declarat Speranţa Dănulescu, reprezentanta SC Ady Comp SRL.
{loadposition zgalerie2906}