* Otitele sunt afecţiuni frecvente din sfera ORL care, în lipsa administrării unui tratament corespunzător, pot duce la complicaţii grave şi chiar la pierderea auzului
* Otitele sunt afecţiuni frecvente din sfera ORL care, în lipsa administrării unui tratament corespunzător, pot duce la complicaţii grave şi chiar la pierderea auzului
Urechile, nasul şi gâtul sunt organe învecinate, iar eventualele afecţiuni care pot apărea la nivelul uneia dintre aceste zone se pot transmite cu uşurinţă şi la celelalte. Acesta este şi motivul pentru care există o singură specialitate care se ocupă cu diagnosticarea şi tratarea bolilor de la acest nivel, numită Otorinolaringologie, cunoscută sub prescurtarea ORL.
Medicii specialişti ORL atrag atenţia că la schimbarea de altitudine se înfundă trompa lui Eustachio, care face legătura între ureche şi fundul nasului, iar persoanele care folosesc excesiv telefonul mobil, mai mult de patru ani, au un risc dublu de tinitus.
Problemele primilor ani de viaţă
Deficienţele de auz pot fi sesizate de părinţi chiar din primele luni după naştere. “Atunci când copilul nu clipeşte sau nu întoarce capul la zgomote accidentale ori produse intenţionat, el poate avea o deficienţă de auz. În astfel de cazuri, controlul ORL este obligatoriu şi cuprinde audiograma tonală şi vocală. Audiograma tonală testează capacitatea de a auzi anumite sunete, iar cea vocală verifică înţelegerea cuvintelor”, explică dr. Mihaela Mihalcea, medic primar ORL.
O altă afecţiune ORL care vizează mai ales persoanele cu vârste între 15 şi 35 de ani este otoscleroza, mai spune specialistul. “Această boală constă într-o creştere osoasă anormală în jurul scăriţei (oscior al urechii medii), motiv pentru care transmiterea sunetului către urechea internă este afectată. Atunci când pierderea auzului este uşoară, nu este necesar tratament. Pe măsură ce auzul devine din ce în ce mai afectat, se folosesc aparatele auditive. Tratamentul chirurgical este necesar în cazuri grave, când aparatele auditive nu mai sunt de folos”, explică dr. Mihalcea evoluţia şi modul de abordare al acestei afecţiuni.
Complicaţiile otitelor
Otitele externe micotice sunt afecţiunile care apar în orice anotimp. “Oamenii fac baie, le intră apă în urechi, iar aceasta favorizează dezvoltarea micozelor (mediul umed). Ca să scoată apa din urechi, unii folosesc beţişoare specifice, nesterile, şi îşi fac leziuni în conduct, favorizând pătrunderea microbilor, cu suprainfectarea rănilor, îngustarea conductului, hipoacuzie şi, mai ales, durere acută, deoarece urechea este foarte bogat inervată”, arată dr. Mariana Bosânceanu, medic primar ORL.
Durerile la nivelul urechii, care apar după o răceală, sunt semn clar de otită. “Această afecţiune este cauzată de infecţii cu virusuri şi cu bacterii, se manifestă prin apariţia febrei de peste 38 de grade Celsius, durerii în spatele urechii şi migrenei. Pot apărea şi tulburări de echilibru sau senzaţie de vomă. În afară de copii şi de bătrâni, cele mai vulnerabile la apariţia otitelor sunt persoanele care suferă de afecţiuni cronice şi au sistemul imunitar slăbit (cele cu diabet, hepatită, probleme renale, TBC, SIDA sau cu cancer)”, atrage atenţia dr. Bosânceanu, menţionând că, netratată, otita externă duce la forme grave, afectând urechea medie şi pe cea internă, cu complicaţii endocraniene (meningite, meningoencefalite, abcese cerebrale), putând duce chiar la pierderea auzului”.