* La nivel mondial, cauza numărul unu de mortalitate este reprezentată de bolile cardio-vasculare, iar România se situează printre ţările „fruntaşe” la acest capitol
* La nivel mondial, cauza numărul unu de mortalitate este reprezentată de bolile cardio-vasculare, iar România se situează printre ţările „fruntaşe” la acest capitol
În fiecare an se înregistrează peste 17 milioane de decese în lume, iar 150.000 de români mor anual din cauza bolilor cardiovasculare. “Pentru a reduce acest număr, în România funcţionează Subprogramul de tratament invaziv al infarctului miocardic acut, iar bolnavul este direcţionat către cel mai apropiat dintre cele zece centre incluse în program, situate în Bucureşti, Iaşi, Timişoara, Târgu-Mureş şi Cluj-Napoca. Aici, specialiştii realizează un implant de stent, cea mai eficientă metodă terapeutică”, arată dr. Nicoleta Sava, medic cardiolog în cadrul Spitalului Judeţean de Urgenţă, arătând una dintre căile prin care se poate salva viaţa unui pacient care a suferit un infarct.
Potrivit Ministerului Sănătăţii, anual sunt astfel salvate aproximativ 250 de vieţi.
Telocitele, speranţa inimii bolnave
Cercetătorii români de la Institutul Naţional de Patologie Victor Babeş au descoperit Telocitele, celulele care pot salva inima. Descoperirea a fost făcută întâmplător, în timp ce se făceau studii ale celulelor din intestine, dar aşa cum se întâmplă la noi şi cu alte descoperiri ştiinţifice, nu există fonduri pentru continuarea cercetării, iar alţii se bat să valorifice descoperirea. Americanii şi-au exprimat intenţia să finanţeze cu sume impresionante cercetările cu privire la Telocite, în timp ce China i-a invitat pe cercetătorii români să continue cercetările în marile laboratoare din Shanghai şi Beijing.
Telocitele sunt celule care există în organe şi care, potrivit cercetărilor de la momentul actual, împreună cu cele stem ar putea reface muşchiul inimii afectat de infarct.
Alimentaţia echilibrată
Alimentaţia echilibrată, cu un consum redus de grăsimi saturate de origine animală, este primul pas către o inimă sănătoasă. „Pentru o bună protecţie împotriva bolilor cardiace este necesară o alimentaţie bogată în elemente nutritive precum fibre, acizi graşi esenţiali, vitamina K şi magneziu. Potrivit ghidului european de prevenţie a bolilor cardiovasculare, bolnavii de inimă trebuie să evite carnea roşie, grăsimile, untul, zahărul rafinat, uleiul fabricat prin presare la cald, pâinea albă, sarea, piperul, ardeiul iute, ghimbirul, maghiranul sau curry.Tot în categoria factorilor de protecţie sunt incluse sportul şi exterciţiile de respiraţie. De exemplu, exerciţiile aerobice, plimbările, jogging-ul, biciclismul, înotul menţin sănătatea pentru o perioadă îndelungată de timp. Desigur, este importantă părerea medicului specialist înainte de a începe exerciţiile fizice”, explică dr. Nicoleta Sava.
Alimente recomandate
Potrivit programelor de educaţie pentru sănătate realizate de medicii cardiologi împreună cu specialiştii nutriţionişti, promovate de Direcţia de Sănătate Publică , „alimentele recomandate pentru cardiaci sunt: uleiul presat la rece, sâmburii de caisă, soia, fasolea, cerealele integrale, merele, piersicile, cătina, măceşele, lămâia, grepfrutul, strugurii roşii, urzica, frunzele de pătrunjel, leuştean şi ţelină, usturoiul, feniculul, chimenul, rozmarinul, scorţişoara şi peştele (mai ales cei de ocean, bogaţi în acizi graşi omega 3). Totodată, cardiacii au voie să consume smântână sau lapte pasteurizat crude, dar şi un gălbenuş de ou, tot crud, deoarece conţine lecitina, care anihilează colesterolul.
Un medicament natural care nu trebuie să lipsească din dulapul bolnavului de inimă este lăptişorul de matcă, acesta fiind un bun tonic cardiac şi în acelaşi timp prevenind astenia nervoasă, oboseala, hepatita şi util în tratamentul tuberculozei şi cirozei. Un alt aliment miraculos este mierea, care ajută muşchiul cardiac slăbit, diminuând oboseala şi durerile din regiunea inimii. Se recomandă o lingură de miere diluată în ceai de păducel sau talpa-gâştei, cu două ore înaintea mesei”, precizează purtătorul de cuvânt al DSP, Mihaela Voineagu.
Factori care influenţează sănătatea inimii
– factori de risc fără posibilităţi de modificare (vârsta, sexul, ereditatea);
– factori de risc cu posibilităţi de modificare: hipertensiunea arterială, creşterea colesterolului „rău” (LDL), fumatul, obezitatea, diabetul, intoleranţa la glucoză, fibrinogenul, hipertrofia de ventricul stâng, cocaina;
– factori comportamentali: stres, personalitatea de tip A;
– factori protectori: colesterolul „bun” (HDL ), activitatea fizică, estrogenii, consumul moderat de vin roşu.