* Medicii consideră că altfel există riscul ca bolnavul să rămână mai mult în grija hazardului decât a sistemului medical, dar şi Ministerul Sănătăţii recunoaşte acest fapt
* Medicii consideră că altfel există riscul ca bolnavul să rămână mai mult în grija hazardului decât a sistemului medical, dar şi Ministerul Sănătăţii recunoaşte acest fapt
Soluţia rezolvării sau, măcar, a diminuării problemelor generate de afecţiunile cronice, este o chestiune de interdisciplinaritate, este sarcina întregii societăţi, a colaborării dintre factorii economici, sociali şi politici deopotrivă, consideră medicii buzoieni. Ministrul Sănătăţii, Ladislau Rittli, a declarat în cadrul unei manifestări ştiinţifice recente că este de acord cu acest lucru, fără a indica însă şi metodele prin care toţi factorii responsabili să fie implicaţi şi responsabilizaţi, mai ales în contextul subfinanţării cronice actuale a sistemului medical de stat.
“Sănătatea femeilor şi a copiilor este importantă, pentru că bolile cronice se conturează încă din copilărie. Informarea şi educaţia pentru sănătate, dublată de realizarea de screeninguri genetice se află printre planurile Ministerului Sănătăţii în această direcţie”, susţine dr. Venera Acsinte, director executiv al Direcţiei de Sănătate Publică.
Integrarea europeană
Potrivit dr. Marius Anastasiu, medic chirurg, membru al numeroase societăţi internaţionale de chirurgie şi chirurgie de urgenţă, membru fondator al Societăţii Române de Chirurgie de Urgenţă şi Trauma, în ţări precum “Danemarca, Spania sau Portugalia, s-a obţinut deja un mai bun management al bolilor cronice, printr-o abordare multidisciplinară, bazată pe echipe de medici de diverse specialităţi, dar şi prin implementarea unor sisteme de telemedicină. Integrarea experienţei altor state şi adaptarea la realitatea locală ar putea fi benefică şi pentru spitalele româneşti”, apreciază medicul buzoian, catalogat de organizaţiile profesionale de profil între elitele chirurgiei mondiale.
Alternative
„Bolile cronice nu vor dispărea, pur şi simplu. Scopul sistemelor de sănătate este acum de a îmbunătăţi cât mai mult calitatea vieţii pacienţilor şi de a le diminua simptomele. Pentru îmbunătăţirea managementului bolilor cronice în România ar trebui să se înceapă, mai degrabă, cu o analiză a ineficienţelor, decât să se ia decizii fără o evaluare preliminară. Trebuie clarificat care sunt provocările mediului local în primul rând, dar şi care sunt elementele pe care medicii se pot baza”, a declarat Ellen Nolte, director Health and Healthcare Policy Programme în domeniul cercetării pentru sănătate RAND Europe, cu ocazia lansării Alianţei pentru Managementul Bolilor Cronice în România, afiliată la organismele internaţionale de profil.
Un mod de a acţiona în sprijinul bolnavilor cronic este îngrijirea medicală la domiciliu, iar în acest sens, la Buzău acţionează mai multe societăţi, între care cea mai activă este Crucea Alb-Galbenă, sprijinită inclusiv financiar de Guvernul Flandrei Orientale, dar şi anumite unităţi medico-sociale private sau publice, printre care Spitalul Sf. Sava (din municipiul Buzău), spitalul Ecomed (Vintilă-Vodă) etc.