* Cea mai importantă “radiografie” a societăţii româneşti din ultimii 21 de ani este marcată de teama că datele personale pot fi folosite în scopuri “necurate”
* Sociologii justifică reticenţa buzoienilor prin declaraţiile politice din ultima vreme, dar şi prin teama de necunoscuţii care în ultima perioadă s-au dovedit infractori
* Cea mai importantă “radiografie” a societăţii româneşti din ultimii 21 de ani este marcată de teama că datele personale pot fi folosite în scopuri “necurate”
* Sociologii justifică reticenţa buzoienilor prin declaraţiile politice din ultima vreme, dar şi prin teama de necunoscuţii care în ultima perioadă s-au dovedit infractori
Câţi mai suntem în ţară şi cât de bogati am devenit după 21 de ani de capitalism va fi, potrivit sociologilor, “fotografia” societăţii româneşti, după cel mai important recensământ din ultimii 21 de ani. Peste 2.000 de recenzori au plecat de ieri, din casă în casă, bătând la uşi, “înarmaţi” cu o serie de formulare speciale, care conţin informaţii diverse, de la CNP la vârstă, cetăţenie, religie, limba maternă, la statutul profesional, venituri şi proprietăţi. Până pe 31 octombrie, fiecare dintre ei trebuie să culeagă datele de la câte 100-120 de adrese.
În premieră, recensământul din aceste zile dă posibilitatea declarării dublei cetăţenii şi apartenenţei la o anumită etnie sau cult religios, se vor colecta date despre starea de sănătate a cetăţenilor şi capacitatea de muncă a acestora, prin evaluarea persoanelor cu dizabilităţi. De asemenea, la întrebările despre persoane, recenzorii vor pune întrebări legate de modul de adminsitrare a gospodăriei, astfel că se va afla cine cântă în casă: cocoşul sau găina?
Reticenţă nejustificată
Prima zi în care recenzorii au început să bată la uşile buzoienilor s-a dovedit una cu mari bătăi de cap. În ciuda mediatizării necesităţii acordării interviului, multe persoane au refuzat să deschidă uşa sau, pur şi simplu, au motivat că nu cred în seriozitatea acţiunii, că se tem că le vor fi folosite datele personale “în scopuri murdare”, ori că recenzorii s-ar putea dovedi “escroci” care să-i fure, aşa cum s-a întâmplat de nenumărate ori în ultimii ani, când mai ales bătrânii au fost jefuiţi de aşa-zişi lucrători de la gaze, curent, telefonie etc.
“Există o reticenţă incredibilă. Facem eforturi pentru a explica oamenilor, nu numai că este necesar să răspundă, ci şi că pot fi amendaţi în caz de refuz, iar pentru a nu fi deranjaţi de recenzori falşi, le arătăm care sunt elementele de identificare”, a precizat Ioana Miroiu, unul dintre recenzorii care s-au confruntat cu mari probleme de comunicare.
Panică indusă ?
Sociologii apreciază că reticenţa manifestată de buzoieni “este, de fapt, o panică generală indusă, pe de o parte de declaraţiile politice ale Opoziţiei, care a lansat ipoteza că s-ar putea folosi CNP-ul în <fraudarea alegerilor>. Este o falsă ipoteză. Există alte căi, mult mai facile, dacă într-adevăr s-ar dori fraudarea, prin Ministerul de Interne, care deţine datele personale ale tuturor românilor, aşa că nu ar fi necesar apelul la Institutul de Statistică”, explică psiho-sociologul Petrică Alexa.
Acesta consideră însă justificată “fobia” faţă de persoanele necunoscute, pentru că mulţi buzoieni au avut necazuri, de-a lungul timpului, cu tot felul de escroci care le-au intrat în case sub diferite pretexte pentru a-i fura, sau le-au folosit datele din buletin pentru credite la bănci şi chiar pentru a-i lăsa, pe unii, fără case. Realitatea este însă că acest recensământ este necesar, pentru că la ora actuală, orice statistici, prognoze şi analize pornesc, din start, de la date eronate, Statistica nedeţinând date reale, actualizate”, susţine Alexa.
Concluziile
Date preliminare privind populaţia stabilă a României, numărul clădirilor, locuinţelor şi gospodăriilor vor fi făcute publice printr-un comunicat, în ianuarie 2012, anunţă INS.
Datele preliminare ale recensământului, cum ar fi numărul de persoane recenzate, numărul de persoane plecate din ţară, structura populaţiei pe sexe sau numărul de cetăţeni străini, vor fi prezentate în aprilie 2013, iar datele finale, în trimestrul IV din 2013.
La recensământul din martie 2002, populaţia României era de 21,6 milioane de persoane, aproape 87 la sută era ortodoxă, 5 la sută romano-catolică, iar restul aparţinea altor culte sau s-a declarat atee.
Densitatea locuitorilor era de 91 de oameni pe kilometru pătrat. Tot recensământul de acum 8 ani a scos la iveală faptul că femeile erau mai multe, cu peste o jumătate de milion, decât bărbaţii. În România s-au făcut până acum 12 recensăminte naţionale. Primul a fost în anul 1838.