*Cu sau fără ţapi ispăşitori, scandalul CNP-ului a pus din nou recenzorii pe drumuri
*Cu sau fără ţapi ispăşitori, scandalul CNP-ului a pus din nou recenzorii pe drumuri
Buzăul a ajuns, conform situaţiei întocmite la sfârşitul zilei de 25 octombrie, pe locul al zecelea pe ţară în ceea ce priveşte stadiul acoperirii populaţiei şi gospodăriile recenzate, după ce după primele trei zile ale recensământului s-a situat, pe rând, pe locurile al treilea, al cincilea şi al şaptelea în ierarhia naţională. Directorul Direcţiei Judeţene de Statistică, Cornelia Geambaşu, susţine că nu ţine neapărat ca judeţul Buzău să încheie recensământul cu o zi mai devreme – lucru posibil conform estimărilor având la bază rezultatele de până acum -, ci este preocupată mai mult de acurateţea datelor strânse de oamenii din teren. De asemenea, Cornelia Geambaşu a precizat, pe parcursul unei conferinţe de presă susţinută în dimineaţa zilei de ieri, alături de prefectul Paul Beganu, că este obligatoriu ca cetăţenii să-şi declare codul numeric personal recenzorilor, şi că nu-şi poate explica refuzul unui asemenea gest, atât timp cât, atât la recensământul agricol, dar şi cu alte ocazii, oamenii nu ezită să-şi facă public CNP-ul.
Buzăul, locul zece
La sfârşitul zilei de 25 octombrie, conform datelor puse la dispoziţie de Direcţia Judeţeană de Statistică, la nivelul judeţului Buzău fuseseră recenzate 118.531 locuinţe, dintr-un total estimat de 194.144, ceea ce se traduce printr-un procent de 61,05 la sută, fapt care-l situează pe locul al zecelea pe ţară, media naţională fiind de 56,74 la sută. De asemenea, recenzorii au intervievat, în acelaşi interval de timp, 276.258 locuitori ai judeţului.
Dintre comunele judeţului, cele mai „harnice” s-au dovedit a fi Valea Râmnicului (cu 90,12 dintre locuinţele estimate recenzate), Poşta Câlnău (80,65 la sută) şi Săruleşti (78,41 la sută). La polul opus se situează C.A. Rosettii (47,17 la sută), Bălăceanu (48,95 la sută) şi Largu (49,48 la sută).
Date fiind rezultatele recensământului de până acum, urmând un raţionament matematic, populaţia judeţului Buzău s-ar putea situa undeva la nivelul a 460 mii locuitori.
Uite-l, nu-i!
După declaraţiile de vinerea trecută ale fostului purtător de cuvânt al Institutului Naţional de Statistică, Vladimir Alexandrescu – demis din funcţie în cursul zilei de ieri pe această temă -, conform cărora nu este obligatorie declararea CNP-ului la recensământ, ieri, Cornelia Geambaşu a precizat şi ea, la o zi după corecţiile oficialilor INS, că cetăţenii sunt obligaţi să declare codul numeric personal recenzorilor. Aşa că, oamenii din teren care, din varii cauze, au completat formularele de recensământ fără CNP în zilele de sâmbătă, duminică, luni şi marţi, vor fi nevoiţi să reia traseele pentru a intra în legalitate, în timp ce acelor cetăţeni care vor refuza să respecte această cerinţă li se vor aplica amenzi.
Directorul DJS a precizat că două dintre raţiunile importante pentru care legea a prevăzut obligativitatea declarării CNP-ului sunt aflarea cu acurateţe a populaţiei ţării, precum şi evitarea omisiunilor ori a dublei recenzări, în cazul persoanelor temporar absente ori absente pe perioade îndelungate de timp. „Nu înţeleg de ce aceste refuzuri, dat fiind că la recensământul general agricol oamenii nu au avut nicio reţinere în declararea CNP-ului, ca să nu mai spunem că aceste coduri numerice personale apar pe reţetele de la farmacii sau chiar pe bonurile de masă, iar acolo nu există clauză de confidenţialitate cum au semnat recenzorii”, a precizat Cornelia Geambaşu.
Banii recenzorilor se impozitează
Cu aceeaşi ocazie, prefectul Paul Beganu a făcut câteva precizări legate de plata persoanelor angrenate în recensământ. Suplimentarea de buget a fost trimisă în cursul zilei de ieri, iar indemnizaţiile recenzorilor, exprimate în sume brute, vor fi următoarele: responsabilii de circumscripţie urbană – 50 lei/zi pentru 21 zile, responsabilii pentru interviurile de control 50 lei/zi pentru 15 zile, recenzorii-şefi vor primi aceeaşi sumă pentru 18 zile, iar recenzorii, pentru 15 zile. Sumele respective vor fi impozitate conform legii, astfel că un recenzor pensionar va încasa, după aplicarea cotei de impozit de 16 la sută, 630 lei, în timp ce recenzoriilor aflaţi în activitate li se vor reţine şi contribuţiile de asigurări sociale şi de sănătate, suma finală fiind 547 lei.
Incident cu romi la Mihăileşti
Singurul incident notabil înregistrat până acum, pe care directorul Cornelia Geambaşu spune că nici măcar nu l-ar numi astfel – s-a înregistrat la Mihăileşti, de unde s-a formulat o sesizare direct către Ministerul Administraţiei şi Internelor. Conform sursei citate, un lider local al romilor a sesizat organizaţia de la Bucureşti – care, la rându-i, a reclamat la MAI – că un recenzor a scris doar în clar etnia unui intervievat, fără a trece şi codul etniei pe formular, gest care a fost interpretat ca fiind unul ostil respectivei etnii. „Ne pare rău că nu s-a luat întâi legătura cu noi, căci ar fi primit aceeaşi explicaţie: recenzorul nu este obligat să treacă niciun cod în faţa celui intervievat, aceasta fiind o activitate ulterioară interviului”, a precizat directorul DJS, Cornelia Geambaşu.