* Bolile legate de fumat fac peste 650.000 de victime anual în Europa, iar 80.000 de decese sunt cauzate de fumatul pasiv
* Bolile legate de fumat fac peste 650.000 de victime anual în Europa, iar 80.000 de decese sunt cauzate de fumatul pasiv
* România se situează între cele mai afectate ţări europene în care fumatul face victime, iar la Buzău, 8.212 bolnavi de bronhopneumopatie cronică şi 61 de cazuri de cancer bronhopulmonar erau în evidenţă la sfârşitul trimestrului III al acestui an
Ieri, cu prilejul Zilei Naţionale Fără Tutun, autorităţile sanitare buzoiene au tras un semnal de alarmă asupra riscurilor pe care le implică fumatul, atât activ, cât şi pasiv, respectiv, asupra dreptului fiecărui om de a trăi sănătos. Cu acest prilej, Direcţia de Sănătate Publică Buzău a făcut un bilanţ al acţiunilor de prevenire derulate în şcoli, la nivelul cabinetelor medicilor de familie şi al Spitalului Judeţean cu Ambulatoriul de Specialitate prin care se coordonează Programul Naţional de TBC, dar şi al cazurilor de îmbolnăvire care au ca principal factor de risc fumatul.
Potrivit Ministerului Sănătăţii, în ultimii cinci ani, prevalenţa fumatului a scăzut de la 29,7 la sută în 2003, la 22 la sută în 2011, iar faţă de 2009, numărul fumătorilor zilnici şi ocazionali s-a redus de la 32,4 la sută, la 26,2 la sută.
Medicii pneumoftiziologi arată că, “începând cu 1990, prevalenţa fumatului a crescut în Europa de Est, în primul rând din cauza tranziţiei spre o economie de piaţă şi apariţiei industriei internaţionale a tutunului care a promovat intens aceste produse, dar reglementările legislative din ultimii ani au avut ca efect limitarea acestui lucru şi, deci, diminuarea incidenţei fumatului”, explică dr. Dorel Nicolescu, directorul Spitalului Judeţean, medic pneumoftiziolog.
Statistici
Potrivit unui studiu realizat de Ministerul Sănătăţii cu sprijinul Institutului de Pneumoftiziologie „Marius Nasta”, pe un eşantion reprezentativ de 5.071 de români, cu o marjă de eroare de +/- 1,38, arată că “prevalenţa totală a fumatului în rândul populaţiei adulte (adică numărul de fumători zilnici şi ocazionali raportat la populaţia totală), cu vârsta peste 15 ani, este de 26,2 la sută; prevalenţa fumatului zilnic este de 22,2 la sută; sunt mai puţine fumătoare (zilnic, fumează 15 la sută dintre femei, iar ocazional, 3,3 la sută, iar bărbaţii fumează în număr mai mic decât în anii anteriori, dar în procent dublu faţă de femei, adică 30,2 la sută fumează zilnic, iar 5 la sută doar ocazional). Acelaşi studiu arată că 14,6 la sută dintre cei care fumau au renunţat la tutun – adică 19,3 la sută dintre bărbaţi şi 10,4 la sută dintre femei. Mai mult de jumătate dintre cei intervievaţi (57,5 la sută) au declarat că nu au fumat deloc în viaţa lor, iar 5,1 la sută au fumat dar mai puţin de 100 ţigări (în total).
Orăşenii fumează după „buget”, ţăranii… de-a valma
În ceea ce priveşte fumatul zilnic, numărul bărbaţilor este dublu, dar numărul fumătorilor tineri (18 – 29 de ani) este egal cu cel al adulţilor (30 – 44 de ani), 28,2 la sută dintre aceste categorii fiind fumători. Cel mai puţin fumează persoanele cu studii primare (16,8 la sută), dintre persoanele cu studii medii fumează 24,5 la sută, iar 26,1 la sută dintre persoanele cu venituri lunare de peste 1.200 de lei sunt fumătoare, în timp ce casnicele, elevii, pensionarii şi persoanele cu venituri sub 700 de lei fumează mai puţin (17 – 18 la sută). În ceea ce priveşte numărul fumătorilor pe zone rural/urban, sunt fumătoare 25,2 la sută dintre persoanele din mediul rural, în timp ce în urban, procentul este de 18,3. În Bucureşti, fumează 32,4 la sută din populaţie, iar cel mai puţin fumează românii din zona de nord-est a ţării, adică 16,6 la sută.
Viciu greu de înfrânt
Aproape jumătate dintre fumători (49,2 la sută) fumează ţigări „normale”, dar pentru 14,8 la sută nu contează tipul de ţigară folosit. Ţigările de foi, trabucurile, pipa par a fi folosite cel mai mult de tinerii cu vârste între 15 şi 17 ani, deşi vânzarea acestor produse către minori este interzisă. Dintre cei care au fumat măcar o dată, 59,7 la sută au declarat că au încercat să renunţe la fumat în ultimul an, unii chiar reuşind să nu mai fumeze.
Jumătate (51,5 la sută) dintre cei care au fumat în ultimele 30 de zile declară că vor să renunţe la fumat în următoarele 6 luni. Motivele principale pentru care românii au renunţat la fumat sunt sănătatea (28,5 la sută), dar şi aspectul financiar (12,2 la sută).
71,4 la sută dintre românii cu vârsta peste 15 ani declară că sunt de acord cu interzicerea totală a fumatului în spaţiile publice închise, inclusiv în baruri şi restaurante, în schimb, doar 52,5 la sută sunt de acord cu interzicerea totală a fumatului şi în zonele de agrement deschise, cum ar fi parcurile, grădinile, plajele.
Speranţe pentru sănătate
Potrivit aceluiaşi studiu, dar şi constatărilor medicilor buzoieni de specialitate, evoluţia faţă de anul 2009 este pozitivă, demonstrând „efectul benefic al măsurilor convergente şi susţinute de combaterea fumatului: prevalenţa totală şi cea zilnică au scăzut cu 19 la sută, respectiv cu 20,8 la sută faţă de anul 2009 şi cu 25,8 la sută, respectiv cu 25,6 la sută faţă de anul 2003. Sunt cu aproape o treime (31,5%) mai puţine femei care fumează zilnic în 2011 decât în 2009, iar numărul de persoane care au renunţat la fumat şi al celor care doresc să renunţe este în creştere. În acelaşi timp, a crescut numărul persoanelor care doresc interzicerea fumatului în spaţiile publice închise, inclusiv în baruri şi restaurante, de la 44,1 la sută la 71,4 la sută”, după cum menţionează dr. Venera Acsinte, directorul executiv al DSP Buzău, exprimându-şi însă îngrijorarea faţă de numărul crescut, în continuare, al buzoienilor care suferă de boli grave favorizate de fumat.
Potrivit statisticilor DSP, în judeţ existau, la sfârşitul trimestrului III al acestui an, 45 de cazuri de cancer bronhopulmonar şi 8.212 bolnavi de bronhopneumonie cronică obstructivă (în aceeaşi perioadă a anului trecut erau 61 de cazuri de cancer şi 7.996 de bolnavi de BCO). Tot în primele nouă luni ale anului în curs, 163 de buzoieni au decedat din cauza cancerului bronhopulmonar, iar alte 52 de persoane din cauza BCO, în timp ce în perioada similară a anului precedent cancerul a ucis 158 de persoane, iar BCO, 67 de buzoieni.
Medicii buzoieni spun însă că există semnale că educaţia sanitară începe să-şi facă simţit efectul, iar numărul fumătorilor să scadă pe zi ce trece.