Este economist, dar s-a îndrăgostit de turism în perioada în care a lucrat, aproape 15 ani, ca ghid turistic.
Este economist, dar s-a îndrăgostit de turism în perioada în care a lucrat, aproape 15 ani, ca ghid turistic. În 1999 a ales să îşi înfiinţeze propria afacere şi să deschidă noi orizonturi de cunoaştere turiştilor din întreaga lume. Doru Brătulescu este unul dintre oamenii de afaceri buzoieni care îşi promovează activitatea şi dincolo de graniţele acestei ţări, încă de acum 12 ani, prin intermediul agenţiei Turism Briant.
Reporter: Când aţi înfiinţat această agenţie?
Doru Brătulescu: Turism Briant a luat fiinţă în anul 1999. Eu lucram deja în turism şi, pornind de la ideea că ceea ce fac pentru alţii, aş putea face pentru mine, am decis să urmez acest drum. Este o agenţie turoperatoare, asta însemnând că îşi vinde şi pachetele sale de servicii şi pe ale altora, spre deosebire de cea detailistă, care vinde doar pachetele altora.
Rep: Cum aţi descrie aceşti 12 ani de activitate?
D.B.: Foarte frumoşi, dar şi dificili. De-a lungul timpului, ne-am dezvoltat încetul cu încetul, am devenit cunoscuţi în ţară şi în străinătate. Chiar recent am primit din partea unei structuri care se ocupă cu studiul agenţiilor de turism, un premiu internaţional pentru Excelenţă şi Calitate. Asta mă bucură foarte mult, cu toate că am primit foarte multe premii şi în ţară.
Rep: Cum vedeţi evoluţia turismului românesc din ultimii ani?
D.B.: Putem considera că în ultima perioadă turismul a avut o evoluţie pozitivă, însă mai este mult până vom avea un turism calitativ şi competitiv. Sunt mâhnit când observ că zone minunate din ţară, Delta Dunării, Litoralul, nu sunt valorificate aşa cum ar trebui. Faţă de alte ţări, avem cu ce ne mândri.
Rep: Cum ar trebui să se implice Statul în dezvoltarea turismului din România?
D.B.: Cel mai probabil prin construcţia unei infrastructuri moderne şi reducerea cotei de TVA. Când a fost mărit la 24 la sută, noi aveam pachete de servicii vândute şi nu le puteam spune clienţilor că vor fi alte preţuri pentru ceea ce ei au rezervat cu luni înainte. Şi astfel a trebuit să scădem din profitul nostru, pentru că am fost nevoiţi să folosim aceleaşi tarife. În Grecia, TVA-ul este de 6 la sută, în Belgia şi Spania de 5,5 la sută, în Italia de 5 la sută, iar la noi de 24 la sută.
Rep: Cum v-a afectat criza financiară?
D.B.: Pentru Turism Briant, anul 2008 poate fi considerat un an etalon, când am înregistrat rezultate financiare deosebite. În următorii doi ani, aceste rezultate s-au diminuat foarte mult, au apărut scăderi importante, însă întotdeauna am fost pe profit. O societate poate obţine rezultate bune dacă cel care o conduce este un bun cunoscător al situaţiei sale, al situaţiei celorlalţi parteneri şi al meseriei. Pe noi, în tot acest timp ne-au susţinut contractele din străinătate, fără de care nu am fi depăşit criza. Nu poţi aduce bani de acasă pentru a-ţi susţine afacerea, indiferent de cât de bine cunoşti meseria.
Rep: Care consideraţi că a fost cheia succesului?
D.B.: În ultimii trei ani, s-au desfiinţat foarte multe agenţii de turism, am rămas puţini. În plus, noi lucrăm foarte bine cu partenerii de afară, avem contracte pe servicii de cazare cu cei mai mari turoperatori din lume. În America avem doi parteneri, iar în Europa, şase. Aşa am ajuns astăzi, la acest nivel.
Rep: Care sunt previziunile pentru acest an şi pentru 2012?
D.B.: Anul acesta a avut loc cea mai mare cădere de când se lucrează în turism, iar pentru 2012 avem semnale foarte slabe. Pentru 2011, turismul intern a reprezentat, pentru noi, 5-8 la sută din cei care au plecat în concedii sau călătorii. Restul se regăsesc în extern, în Turcia, Grecia, Italia, Bulgaria, Cipru sau în destinaţii mai îndepărtate precum Thailanda, Egipt, Tunisia. Însă, un lucru este tragic: cei care pleacă, achită totul în ţara respectivă, fac acolo cumpărături, iar banii se duc în afară. Iar dacă ai noştri pleacă, trebuie să îi facem pe ceilalţi să vină. Este important ca turiştii români să ne reprezinte în străinătate şi să îi facă pe alţii să îşi dorească să vină în România. Iar pentru cei care vin, trebuie să creăm condiţii, spaţii bune, hoteluri bune, confort şi infrastructură legată de principalele zone turistice.
Rep: Cât de important este rolul unei agenţii de turism în angrenajul turismului autohton?
D.B.: Este foarte important, deoarece prin intermediul unei agenţii se pot promova mult mai bine valorile româneşti. Turism Briant nu trimite doar români în alte ţări, ci şi străini dintr-o ţară în alta, pentru că le convin tarifele noastre. În Europa, noi suntem foarte cunoscuţi şi apreciaţi şi profităm de acest lucru pentru a găsi noi parteneri. Pentru străini, banii şi seriozitatea sunt cele mai importante lucruri. Eu am fost invitat în peste 60 de ţări, până şi în Parlamentul Canadei, şi totul pe baza afacerii pe care o desfăşor şi prin intermediul căreia, zic eu, am făcut cunoscută România dincolo de graniţe.
Rep: Ce îmi puteţi spune despre turiştii buzoieni?
D.B.: Noi avem un segment bine definit în Buzău, care a încercat Capitala şi după aceea s-a orientat spre noi, aducând şi pe alţii. Şi segmentele turistice sunt clasificate, în funcţie de bugetul fiecăruia. De turiştii buzoieni am fost mulţumit întotdeauna, şi la fel, şi ei de Turism Briant. Noi avem un sistem, Amadeus, de emitere de bilete de avion, nu ştiu dacă îl mai are cineva în oraş, unde punem un adaos foarte mic. Avem linii directe de autocare, nu avem contracte cu transportatori ocazionali, autocarul pleacă şi cu doi pasageri, şi cu 40, pentru că aşa este orarul şi trebuie respectat întocmai.
Rep: De Sărbători, românii vor sta acasă sau pleacă în afara ţării?
D.B.: Este primul an în care, pentru sărbătorile de iarnă, sunt cereri foarte puţine pentru intern, până în 10 la sută. Tarifele sunt destul de mari faţă de alte ţări şi asta poate fi cauza, dar sunt şi costuri reduse în staţiuni precum Valea Oltului, unde s-au ocupat mereu locurile. De la an, la an, scade numărul celor care doresc să petreacă în mod tradiţional de Sărbători în România.
Rep: Aveţi contracte şi cu structuri de primire din ţara noastră?
D.B.: Da. Probabil, sunt printre cele patru agenţii de turism care mai au contracte în România. Tarifele hotelurilor româneşti sunt mai mari, însă nimeni nu le caută un motiv, iar hotelierii au dreptate în a le menţine aşa pentru că ei plătesc toate utilităţile, impozitele şi taxele pentru un an întreg, dar funcţionează doar 45 de zile cu turişti.
Rep: Care sunt ofertele pentru Crăciun şi Revelionul 2012?
D.B.: Pe partea internă, avem oferte pentru toate zonele, în Valea Prahovei la Bran-Moeciu, în Moldova, pe Valea Oltului, la Poiana Braşov, la Tuşnad, unde preţurile încep de la 300 de lei, dar pot depăşi 1.000 de lei, în funcţie de hotel, staţiune, meniu, cameră. Pe Litoral, preţurile sunt ceva mai mici, între 70-110 lei pe noapte.
Pe partea internaţională, ofertele includ o varietate de ţări precum Anglia, Franţa, Maroc, India şi oraşe mari ca Veneţia, Istambul, Viena, Londra, iar preţurile încep de la 300 de euro pe persoană, pentru şase zile, de exemplu.
Numărul turiştilor care au vizitat judeţul Buzău, în luna septembrie a acestui an, a scăzut faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, potrivit datelor furnizate de Direcţia Judeţeană de Statistică. Astfel, dacă în august 2010 numărul sosirilor în principalele structuri de primire turistică a fost de 5.119, în perioada similară din 2011 acestea au scăzut la 4.080. Numărul de înnoptări din principalele tipuri de structuri de primire turistică a crescut în septembrie 2011, ajungând la 15.565, faţă de 14.199, câte s-au înregistrat în aceeaşi lună a anului trecut.
În ceea ce priveşte indicele de cazare, acesta este cu 0,3 la sută mai mare în cea de-a noua lună a acestui an, comparativ cu 2010. Dacă anul trecut indicele de cazare era de 18,8 la sută, în septembrie 2011 au fost ocupate 19,1 la sută din spaţiile de cazare din judeţ. La nivel naţional, numărul sosirilor din principalele structuri de primire turistică au crescut de la 579.886 în septembrie 2010, la 688.547 în aceeaşi lună din acest an.
Numărul înnoptărilor, de asemenea, a crescut în cea de-a noua lună din 2011, înregistrându-se 1.798.544 de spaţii de cazare ocupate, comparativ cu 1.653.320, câte au fost înregistrate în aceeaşi perioadă a anului trecut.
Indicele de cazare la nivelul întregii ţări a scăzut în septembrie 2011 cu 4,2, astfel că dacă în cea de-a noua lună din 2010 acesta era de 28,5 la sută, anul acesta, în perioada similară, a ajuns la 28,1 la sută.